În 2016, agricultura românească ar putea înregistra cele mai bune rezultate din ultimii zece ani, arată o analiză realizată de experţii de la DEKALB. Astfel, vremea favorabilă din primăvară, creşterea investiţiilor, relansarea consumului, evoluţia preţurilor şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri la nivel regional converg către concluzia că business-ul din agricultură ar putea depăși 24,49 miliarde lei în 2016, cu peste 12 miliarde de lei peste nivelul de referinţă din 2010.
„După un an 2014 în care agricultura a generat o afacere totală de 20,8 miliarde de lei, în 2015, datele preliminare indică un business cu peste 1,5 miliarde de lei mai mare, de aprox. 22,49 miliarde lei, iar pentru 2016 este estimat un rezultat de 24,49 miliarde lei”, afirmă specialistul companiei.
Numărul de firme
Evoluţia pozitivă a cifrei de afaceri vine pe fondul creşterii numărului firmelor care activează în domeniu, de la cultivarea cerealelor, fructelor şi plantelor leguminoase la activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor).
Conform analizei, se estimează că business-urile din agricultură ar urma să treacă în 2016, în premieră, de pragul de 10.000 de firme, faţă de 8067 în 2010, 9533 în 2013 şi 9929 în 2014, ultima referinţă pentru care există date statistice finale. Cele mai multe firme din agricultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-Est (21,15 %), urmată de Sud (19,41%) şi Vest (13,03 %).
De asemenea, numărul salariaţilor din agricultura românească (înregistraţi oficial) este prognozat să ajungă, anul acesta, la peste 50.000 de oameni, de la nivelul de 37,656 angajaţi declaraţi oficial în 2010. Spre comparaţie, în 2011 au fost înregistraţi în plată 41,437 de salariaţi, în 2012 au fost 43,997, iar în 2014, ultimul an pentru care există datele finale – 48.066.
“Dincolo de evoluţia financiară a sectorului, am avut, din punct de vedere meteorologic, o primăvară promiţătoare pentru agricultura românească. Luând în calcul şi evoluţia pozitivă a preţurilor, perspectivele sezonului agricol 2016 sunt optimiste, cele mai bune din ultimii ani”, afirmă Daniel Stanciu, directorul de marketing DEKALB.
Prognoza de productivitate a grâului românesc a fost ajustată cu 5,5% în aprilie față de martie la nivelul mediu de 4,02 tone/ha. Acesta este și un maxim istoric în ultimele 26 de sezoane agricole pentru randamentul local al recoltei locale de grâu, conform datelor Comisiei Europene.
Piața grâului
Datele arată că piața locală a grâului va avea în 2016/2017 cel de-al cincilea sezon consecutiv de creștere din punctul de vedere al productivității grâului și a patra recoltă consecutivă de grâu ce depășește pragul de aproximativ 7 milioane de tone.
În acelaşi timp, o producţie record se preconizeaza şi în segmentul rapiţei, de 1,3 milioane de tone, în creștere cu 35% față volumul recoltat sezonul anterior, România urmând să devină principalul producător de rapiță de la Marea Neagră.
Conform estimărilor realizate de oficialii Bursei Române de Mărfuri, preţurile producţiei agricole se vor menţine în acest an la 150-160 euro/tonă la grâu, 150-155 euro/tonă la porumb, şi de peste 380-390 euro/tonă în cazul rapiţei. Evoluţia este încurajatoare în condiţiile în care, în ultimii trei ani, prețul grâului a înregistrat o scădere de 25%, iar cel al porumbului de 15-17%.
Gradul de fărâmiţare a terenurilor agricole
Pe lângă perspectivele financiare ale agriculturii româneşti, analiza DEKALB arată că gradul de fărâmiţare a terenurilor agricole continuă să reprezinte o provocare importantă pentru evoluţia acestui sector.
Majoritatea afacerilor din agricultură se derulează, în prezent, pe suprafeţe de până în 500 hectare, în timp ce fermele mari, cu peste 2.000 hectare, reprezintă doar 6% din totalul companiilor.
Prin urmare, România este a treia ţară din Uniunea Europeană ca grad de fărâmiţare a terenurilor agricole, după Malta şi Cipru. Avem 830.200 de exploataţii agricole de 1 – 5 hectare fiecare, ocupând aproape o cincime din suprafaţa agricolă totală a României.
“Perspectivele sunt încurajatoare dacă este să privim la evoluţia ultimilor ani, cu costuri de producţie tot mai eficientizate. Insă evoluţia pozitivă trebuie percepută sub rezerva unor fenomene climaterice extreme (secetă, grindina, inundaţii etc.) şi a unor posibile provocări de ordin fiscal şi geopolitic, cu consecinţe mai ales în costurile utilităţilor.”, a mai spus Daniel Stanciu.
