Înfiinţarea unei culturi de arbuşti fructiferi se poate finanţa şi cu fonduri europene. Fructele de pădure au ajuns să fie un fel de „aur” pentru fermierii români. Dacă în timpul sezonului de vară, zmeura, murele, afinele, merişorul sau coacăzele se vând cu 10-20 de lei pe kilogram, în perioada de iarnă, preţul acestora ajunge chiar şi la 100-200 de lei. Şi, în acest context, în România, din ce în ce mai multe persoane au început să îşi deschidă astfel de afaceri cu fructe de pădure.

Afacerea cu fructe de pădure se dovedeşte, aşadar, una destul de profitabilă, însă pentru a întreţine o astfel de cultură nu este atât de uşor pe cât pare, deși pentru a susţine afacerea se pot accesa şi fonduri europene.

Cea mai mare cerere vine de la export

Fructele de pădure au o cerere ridicată, în special la export, iar potrivit datelor firmei Strongberry, care produce şi comercializează material săditor pentru arbuşti fructiferi, accesul pe piaţă nu este foarte dificil, întrucât cererea este mai mare decât oferta.

Accesul pe piaţa fructelor de pădure nu este foarte dificil, întrucât cererea este mai mare decât oferta

Profitabilitatea acestui sector agricol este destul de ridicată, în condiţiile în care, de exemplu, un hectar cultivat cu mure deţine capacitatea de a aduce un profit situat în jurul valorii de 20.000 -30.000 de euro iar cheltuielile pentru întreţinerea plantaţiei de fructe de pădure nu sunt atât de ridicate.

Unde se pot planta fructele de pădure?

Terenul pentru plantarea arbuştilor nu trebuie să fie foarte mare. Ceea ce este important este ca solul să fie potrivit creşterii acestor fructe, mai exact, pământul trebuie să fie lutos, bine drenat şi bogat în materie organică, iar cu cât terenul este uşor înclinat, cu atât recolta va fi mai bună.

Deşi sunt rezistente la frig şi diverse boli, fructele de pădure sunt sensibile la curenţi şi vânt. Ele pot fi cultivate cu uşurinţă în zonele de câmpie, de deal sau de munte, adaptându-se la orice tip de climă şi de relief.

Fructele de pădure sunt sensibile la curenţi şi vânt

Investiţia iniţială

Investiţia iniţială pentru o plantaţie de fructe de pădure se situează în jurul valorii de 10.000 de euro pentru un hectar.

Vestea cea mai bună în ceea ce priveşte profitul obţinut din astfel de culturi este că arbuştii încep să producă fructe chiar după al doilea an de la plantare însă, cel mai probabil, investiţia este recuperată după al treilea an de producţie. Singurul dezavantaj este reprezentat de culesul fructelor, care este foarte migălos.

Cel mai probabil, investiţia este recuperată după al treilea an de producţie

Cele mai căutate fructe de pădure

Zmeura se află pe primul loc în clasamentul celor mai căutate fructe de pădure, atât în România, cât şi în străinătate, însă şi murele sunt destul de bine primite la export. De asemenea, cererea de afine este în continuă creştere, mai ales datorită proprietăţilor sale benefice asupra sănătăţii. Căpşunile sunt, de asemenea, destul de căutate, la fel şi coacăzele, mai ales în România.

Zmeura se află pe primul loc în topul celor mai căutate fructe de pădure

România oferă condiţii climaterice bune pentru plantarea a nu mai puţin de 10 specii de fructe de pădure. Este vorba de căpşune, zmeură, mure, coacăze, afine, coarne, agrişe, smochine, coarne şi soc. În plus, cei care vor să cultive fructe de pădure pot face acest lucru şi primind finanţare europeană.

Fonduri europene

Pentru anul în curs, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pune la dispoziția fermierilor români fonduri în valoare de 1 miliard de euro.

Pentru obţinerea banilor europeni fermierii trebuie să conceapă un proiect și să dovedească faptul că sunt eligilibi pentru măsură în cadrul căreia solicită sprijinul financiare de la Uniunea Europeană.

Lista măsurilor prin care se poate obţine finanţare pentru cultivarea fructelor de pădure

Submasura 4.1 – Investiții în exploatații agricole

Fermierii deținători ai unor ferme de mici dimensiuni pot încasa până la 100.000 de euro prin această submăsură.

Prin Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, se pot obţine 100.000 de euro pentru plantaţii de mici dimensiuni

Ei pot folosi fondurile pentru dotarea exploatațiilor lor cu utilaje agricole, pentru cumpărarea de echipamente, pentru diversificarea producției sau pentru vânzarea directă a produselor obținute, în cadrul unor lanțuri alimentare integrate.

Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Se poate obţine o finanțare de maximum 50.000 de euro pentru orice tip de exploatație agricolă, în cazul fermierilor care au o vârstă de până la 40 de ani.

Cei interesaţi pot obţine fonduri europene de maximum 50.000 de euro pentru orice tip de exploatație agricolă, în cazul fermierilor care au o vârstă de până la 40 de ani

Această finanţare are drept scop încurajarea tinerilor să se specializeze într-un sector agricol și să devină competitivi în acel domeniu prin perfecționare și dobândirea de experiență. Suma aferentă sprijinului poate fi folosită atât pentru investiții în zootehnie, cât și pentru investiții în horticultură (pomicultură, viticultura, legumicultura, etc.).

Submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

Cei care deţin culturi agricole de mici dimensiuni pot accesa fonduri europene prin Submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Fermierii pot primi un ajutor de până la 15.000 euro, sumă complet nerambursabilă.

Aceste fonduri de la Uniunea Europeană au drept scop îmbunătățirea gradului de competitivitate al fermelor de mici dimensiuni, precum orientarea lor către piața de consum. Suma poate fi folosită pentru cumpărarea de terenuri agricole, material biologic, echipamente, utilaje agricole.

Submăsura 9.1 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol

Fermierii care se asociează în grupuri de producători pot accesa sprijinul oferit de submăsura 9.1 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol. Prin această finanţare, grupul de producători nou format poate încasa un sprijin de maximum 100.000 de euro pe an, pe parcursul a cinci ani consecutivi.

Prin această submăsură se are în vedere încurajarea fermierilor de a se organiza în grupuri de producători, susținerea grupului nou format în a deveni mult mai competitiv pe piață și în a-și organiza propriul lanț alimentar. Fondurile pot fi utilizate pentru dezvoltarea culturilor de câmp, în horticultură (aici fiind incluşi şi arbuştii pentru fructe de pădure) sau în creșterea animalelor și păsărilor.