Alianța Pentru Sănătate din România: E nevoie de un pact național pentru sănătate

30.01.2015

Sistemul de sănătate din România ar putea fi salvat printr-un pact național dedicat acestui domeniu, semnat de toate partidele politice parlamentare, pe următorii zece ani. Aceasta a fost una dintre concluziile Raportului pe Sănătate, lansat ieri de Alianța Pentru Sănătate din România(APSR).

Evenimentul, organizat în parteneriat cu Oameni și Companii, a reunite numeroase personalități din sfera medicală. Printre acestea s-au numărat ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, președintele și directorul general ai CNAS, Vasile Ciurchea, respectiv, Radu Țibichi, președintele CONAS, Vasile Cepoi, europarlamentarul Cristian Bușoi, alături de parlamentari din Comisiile de Sănătate.

Plecând de la concluziile analizei APSR, autoritățile și specialiștii în domeniu au analizat deficiențele existente în sistem și au încercat să identifice cele mai bunesoluții pentru a îmbunătăți starea actuală a sistemului de sănătate.

Semnarea unui pact național pe sănătate a fost una dintre ideile agreate de toți oficialii prezenți la eveniment.

“Este de dorit un astfel de pact, un consens politic, pentru a ne asigura că, de acum încolo, lucrurile nu se vor mai schimba brusc, în funcție de cei care vin la conducerea Ministerului Sănătății. Sunt chestiuni care trebuie să continue, indiferent de coloratura politică a ministrului”, a declarat Nicolae Bănicioiu.

La rândul său, președintele APSR, Cristian Hotoboc, a dat asigurări că Alianța va veni, în cel mai scurt timp, și cu o propunere de text, pe marginea căruia să poată fi formulate eventuale amendamente, astfel încât pactul politic să poată fi semnat cât maic urând.

“Pactul național de sănătate este singura soluție pentru a asigura predictibilitatea și stabilitatea sistemului sanitar, astfel încât să nu mai avem schimbări bruște de direcție, în funcție de schimbarea ministrului”, a explicat Cristian Hotoboc, inițiatorul pactului pentru sănătate.

În ceea ce privește provocările structurale, raportul vorbește despre orientarea către pacient, evoluția costurilor, diminuarea bazei de impozitare și despre identificarea unor noi contribuabili. Referindu-se la problemele de natură structurală, autorii analizei au evidențiat faptul că veniturile sunt insuficiente, gradul de colectare este încă suboptim, alocarea resurselor este subiectivă, iar utilizarea resurselor financiare nu este calibrată cu obiectivele de sănătate publică ale Guvernului.

În plus, autorii au mai evidențiat și faptul că dezechilibrul de acces la servicii dintre mediile urban și rural se amplifică, iar subdezvoltarea medicinei primare lasă fără alternativă numeroși asigurați, care apelează la spitale pentru afecțiuni tratabile la alte niveluri de asistență.

Pentru rezolvarea problemelor identificate, APSR a venit cu o serie de recomandări, printre care se numără și planificarea strategică, în sensul că CNAS ar trebui să elaboreze strategii multianuale ale sistemului de asigurări de sănătate, prin care să comunice din timp și să dezbată obiectivele și parametrii care influențează serviciile medicale contractate.

Pentru diminuarea dezechilibrelor de acces la servicii, APSR propune ca CNAS și Ministerul Sănătățiisă facă mai mult pentru a atrage profesioniști în zonele deficitare, ameliorând, printre altele, activitatea comisiilor județene pe specialități, sistemul de tarifare a prestațiilor și infrastructura de servicii în zonele rurale. În ceea ce privește corelarea prestațiilor medicale cu obiectivele naționale, reprezentanții APSR susțin că CNAS ar trebui să folosească anumite pârghii asupra furnizorilor, pentru a le alinia comportamentul la prioritățile naționale de sănătate publică, prin indicatori de performanță, decontare în funcție de performanță, ghiduri și protocoale terapeutice, trasee clinice și raportarea satisfacției pacienților.

Ca soluție pentru creșterea veniturilor în sistem, APSR vrea aplicarea cotei de 10,7%, exclusiv pe seama salariaților, ceea ce ar ameliora gradul de colectare a contribuțiilor. Eficientizarea utilizării resurselor s-ar putea realiza, potrivit Alianței, pe termen mediu, prin beneficiile obținute de FNUASS prin dezvoltarea alternativelor mai ieftine de servicii, alocarea obiectivă a fondurilor pe case de asigurări și ajustarea tarifelor la costurile reale ale serviciilor.

Adaptarea activității unor spitale, în sensul că Ministerul Sănătății, CNAS și autoritățile locale pot orienta activitatea celor mai mici 25% dintre spitalele publice către ambulatoriul de specialitate și spitalizări de zi, precum și accentul pe monitorizarea și evaluarea furnizorilor și reducerea presiunii reglementărilor și intervențiile caselor de asigurări sunt alte soluții propuse de APSR.

Citiți și despre: