Propuneri AMCOR rapoartele de evaluare DR 20 și DR 22. Asociația Consultanților în Management din România (AMCOR) a realizat o analiză cu privire la rapoartele de evaluare DR 20 și DR 22. De asemenea, asociația face o serie de propuneri pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR).
Analiză
- DR 20 – sectorul bovine
- DR 22 – Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole
Sesiunea nr. DR 20 – Investiții în sectorul zootehnic – Sectorul bovine (inclusiv bubaline)
- Suma alocată pe sesiune: 67,383,218.40 EURO
- Valoarea publică totală: 223.977.266 euro.
- S-au depus 279 proiecte în suma menționată.
O scurtă analiză arată că 70% din proiectele depuse ca valoare de proiecte sunt proiecte de achiziții utilaje și investiții sau construcții noi, ca atare, nu trebuie prioritizate în cadrul selecției, deoarece impactul acestora în conformitate cu Obiectivele strategice este extrem de redus.
SO2 – Consolidarea orientării către piață și sporirea competitivității fermelor agricole, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, inclusiv creșterea concentrării pe cercetare, tehnologie și digitalizare.
SO4 – Contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin îmbunătățirea sechestrării carbonului, precum și prin promovarea energiei sustenabile.
XCO – Obiectiv transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.
Sprijinul acordat prin această intervenție va contribui la:
Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor zootehnice prin creşterea efectivelor de animale și prin diversificarea speciilor;
Restructurarea și modernizarea exploatațiilor zootehnice, îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor și accesul la tehnologiile digitale;
Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, bioeconomia circulară și reducerea emisiilor de GES;
Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiţii;
Creşterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei.
Mai mult, la nivelul proiectelor propuse în structura de achiziții utilaje și înființare ferme nu ating decât maximum 2 din cele 5 puncte.
Ca atare, recomandăm evaluarea proiectelor în funcție de efectele reale ale sectorului, punctajele din criteriile de selecție denaturând acest deziderat, sau validând extrem de simplist atingerea scopului final, prin selecția proiectelor.
Proiectele de modernizare sunt cele care au pierdut capacitatea de a fi selectate.
Criteriile sunt următoarele :
– Exploatațiile agricole care se încadrează în definiția fermei de dimensiune medie, conform cap. 4.7.3 PS PAC 2023 -2027 – 20 puncte
– exploatațiilor zootehnice și mixte existente cu istoric în ANSVSA (care înregistrează activitate zootehnică/care sunt autorizați ANSVSA pe capacitate de producție zootehnică, la momentul depunerii cererii de finanțare și aplică proiect de modernizare în zootehnie).
– Dimensiunea economică a acestor exploatații va fi stabilită la momentul depunerii Cererii de finanțare pe baza înregistrărilor certe din sistemul APIA și ANSVSA, iar dimensiunea economică rezultată în urma evaluării AFIR va fi de maximum 250.000 SO. După implementarea proiectului de investiții propus, exploatația agricolă beneficiară a sprijinului public poate înregistra creșteri ale dimensiunii economice fără nici o restricție;
Propuneri AMCOR rapoartele de evaluare DR 20 și DR 22. Achiziții de echipamente
Dacă un proiect din această categorie nu își propune achiziții de echipamente pentru cultură mare, acelui proiect nu trebuie să îi fie asimilat SO-ul total, pentru că proiectul nu impactează dimensiunea ci activitatea zootehnică din cadrul exploatației.
AMCOR recomandă reconsiderarea acestui aspect, foarte important, pentru că celelalte criterii fac trimitere în acest fel doar la impactul sectorului vegetal din cadrul proiectului de achiziții utilaje sau a unui potențial impact pentru investiții noi, nu unul real, generator de efecte în prezent, cum este în cazul modernizării, având în vedere că sintagma din Ghid nu distinge acest fapt:
”Achizitia de utilaje și echipamente agricole în cazul solicitanților DR 20 va fi permisă pentru întreaga suprafață agricolă (atât pentru cea care asigură baza furajeră, cât și pentru celelalte culturi agricole, cu condiția ca veniturile majoritare ale exploatației, în urma implementării proiectului, să provină din ferma zootehnică). Proiectele exclusive de simple achiziții de utilaje și echipamente agricole vor fi plafonate la 300.000 euro/proiect sprijin public, iar în cazul proiectelor complexe cheltuielile cu achizițiile simple de utilaje și echipamente agricole nu vor depăși 50% din valoarea eligibilă a proiectului”, afirmă Petre Luigi Luican, președinte AMCOR.
Investiții cu impact
Toate celelalte criterii se pot valida fără ca prin proiectul propus să se realizeze cu adevărat investiții cu impact în cadrul sectorului zootehnic, lăsându-se permanent soluții de punctare pentru sectorul vegetal, ceea ce nu face obiectul măsurii, iar dacă aceste cheltuieli pot fi eligibilie, ele nu trebuie să distorsioneze prin aplicarea unor definiții ale criteriilor de selecție ce merg dincolo de zootehnie.
AMCOR consideră că nu pot fi realizate obiectivele măsurii cu doar 12,2 milioane euro, ceea ce înseamnă că 18% din alocarea pentru sectorul bovine să beneficieze de finanțare.
”Vă propunem să suplimentați alocarea din cadrul acestui sector astfel:
– Alocarea din fondurile rămase disponibile pentru achiziții utilaje și echipamente pentru cele ce se justifică prin această măsură
– Alocarea suplimentară din fondurile rămase disponibile pentru proiectele de modernizare, sau pentru punctaje de până în 65 puncte”, conform sursei citate
DR 22 – Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole
În vederea argumentării celor prezentate analiza urmărește modul în care valorificarea se face și prin investițiile propuse pe DR 22 – Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole.
Strategia programului trebuie să prevadă o maturitate a alocărilor sectoriale atât pe investițiile la nivel de fermă cât și la nivel de valorificare pe lanțul sectorial sau filiera de produs.
Pentru depunerile pe DR 22 situația este următoarea:
Nevoia de finanțare pe carne (solicitanți până în 70 puncte) este de 145.698.225 euro, iar pe lapte 50.284.308 euro.
Dacă corelăm doar investițiile pe fermele existente ce depășesc plafonul de selecție prin includerea lor în bugetul alocat avem:
– 12.2 milioane euro – prag selecție versus 195.9 milioane solicitate pe depozitare procesare.
Dacă urmărim bugetul alocat și repartizarea sectoarelor situația este următoarea:
Se remarcă o pondere de 4% pe procesarea laptelui, efectul investițiilor în fermele de vaci lapte, mai ales în proiecte de modernizare, slaba sprijinire a sectorului existent ceea ce arată lipsa de apetență pe filiera de produs.
Este foarte importantă decizia finanțării sectorului fermelor de lapte și în special a modernizării celor existente.
Propuneri AMCOR rapoartele de evaluare DR 20 și DR 22. Maturitatea unui proiect
Investițiile noi în sector nu vor avea impact imediat, maturitatea unui proiect este de minim 3-4 ani, ceea ce va crea un dezechilibru pe piața consumatorului și va afecta orice politică de susținere a prețului la lapte, fără intervenția unor alocări suplimentare pentru fermele existente.
Totodată, AMCOR propune ca DR22 să beneficieze de o ajustare a alocărilor din disponibil al programelor derulate, chiar prin asimilarea proiectelor către Scheme de Stat, deoarece dezechilibrul investițiilor pe sectoarele de legume, fructe, lapte vor impacta în mod direct consumatorii.
Aceste dezechilibre au la bază modul în care unele criterii de selecție favorizează competiția nu în formula unui cadru de performanță ci în același cadru tradițional de conformitate, cadru care nu a fost adaptat la performanță din punctul nostru de vedere. Mai mult, punctajele lor dezavantajează în mod concret competiția pe cele care contribuie la performanță.
Câteva exemple evidente:
Exemplu 1 – DR 20 – bovine
– Solicitantul este un Grup/Organizație de producători/ Cooperativă/ Societate Cooperativă care reunește exploatații agricole mici și medii: 10 puncte
– Dezvoltarea structurilor agricole în mod echilibrat prin consolidarea exploatațiilor de dimensiuni medii conform definiției menționate în cadrul PS PAC 2023-2027: 20 puncte
– Maturitatea solicitantului în sensul vechimii în desfășurarea activității economice: 20 puncte
Însumează 50 puncte fără ca vreun criteriu să aducă atingere cadrului de performanță, doar unor politici generale.
În condițiile în care pragul de selecție, conform raportului de evaluare se oprește la 85 puncte, este evident la lipsa încadrării în unul dintre ele este automat lipsa finanțării, ceea ce demonstrează că nu perfomanța, viabilitatea, orientarea către piață, mediul, tehnologiile curate fac diferența ci încadrarea juridică, economică, istorică a solicitantului, fără evaluarea perfomanței acestora.
În acest fel, de exemplu nici o Universitate de profil din România, prin Stațiunile de Dezvoltare nu vor mai fi finanțate, acestea având maximum 70 puncte sau chiar 65 puncte indiferent de performanțele sau viabiltatea acestora, de maturitatea economică, profesională, educațională și mai mult ca exemple de bune practici agricole, fiind de fapt fundamentul școlii românești de profil.
Exemplu 2 – DR 22 – Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole
– Principiul sectorului prioritar în sensul prioritizării sectoarelor care contribuie la echilibrarea balanței comerciale și a securității alimentare max. 30 puncte
Diferența de 5 puncte între sectoarele legume, fructe, cartofi, cereale și oleaginoase, arată că de la 76.5 puncte la 70 sunt 500 milioane euro, nefinanțabile.
– Principiul asocierii în cadrul cooperativelor, societăților cooperative, grupurilor și organizațiilor de producători max. 18 puncte
Din total 42 Cooperative, 25 sunt pe sectorul cereale, adică 60% din totalul
Cooperativelor, ceea ce arată că acest criteriu a generat o facilitate unui sector care era deja organizat așa. Este observabil că toate celelalte sectoare însumează 40%, criteriul a polarizat sectoarele, nu a definit o perfomanță intrasectorială.
– Principiul maturității solicitantului în activitatea desfășurată în sectorul agroalimentar 18 puncte
Proiectele de depozitare depășesc proiectele de procesare la nivelul cooperativelor, exact în sensul opus politicii măsurii. Acest rezultat este efectul unui punctaj nediferențiat în mod clar în cadrul criteriului, având 17 puncte depozitarea, 18 puncte procesarea, în condițiile în care depozitarea este similară chiar și la investiții tip anexă la exploatații, versus industria alimentară.
În sensul abordării ca solicitanți privați, se observă că din cele 20 de proiecte, 13 sunt pe procesare și 7 pe depozitare.
În acest fel măsura nu conturează valoare adăugată integrată în piața locală, cum mai degrabă proiectele sunt pe depozitare, de export materie primă, mai mult decât integrarea producțiilor în industria românească.
Analiza este simplă, beneficiarul urmărește mai mult scopul finanțării decât valoarea adăugată în sensul rezultatelor pentru PNS.
Proiecte complexe
”Vă recomandăm alocarea din fonduri disponibile pentru proiectele complexe din
sectoarele de fructe, lapte, legume, carne pe plafonul de minim 70 puncte.Motivele sunt simple, validate și de statistica prezentată, dar și de o realitate, deși menționată, neluată în calcul:
– Proiectele din sectorul pomicol nu pot dovedi maturitate în primii 5-7 ani atât de la înființarea exploatației cât și valorificarea de minim 50%, atâta timp cât au nevoie de activități complementare susținerii cheltuielilor de întreținere exploatații, acest fapt se răsfrânge și asupra Cooperativelor pomicole. Se observă că este un singur proiect, pentru un sector extrem de important.
– Industria laptelui, de asemenea este într-o descreștere a efectivelor de animale, industria prelucrătoare se bazează pe import, este absolut important ca relația de finanțare ferme lapte – industrie alimentară să fie prioritizată”, conform AMCOR.
Citește și Digitalizarea raportărilor fiscale în 2024. Ce schimbări apar la e-Factura?
