În condiţiile în care şomajul în rândul tinerilor a atins în România un nivel record de 25,7% în primul trimestru al acestui an antreprenoriatul rămâne una dintre soluţiile pentru “generaţia pierdută” a tinerilor fără loc de muncă. Astfel, potrivit unei analize recente realizate de EY România şi Academia de Studii Economice Bucureşti, 52% dintre studenţii români vor să înceapă propria afacere în următorii doi ani.
În statele OECD, rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 15,7%, în timp ce în ţările Uniunii Europene, somajul în rândul acestora a fost de 23,4% la începutul anului, cu mici variaţii în ambele cazuri faţă de anul anterior.
În ţara noastră, deşi anul trecut rata şomajului în rândul tinerilor era sub media europeană, în primul trimestru această rată a atins 25,7%, după o creştere continuă în ultimele trei trimestre.
Ratarea unei întregi generaţii
Astfel, problema şomajului în rândul tinerilor riscă să conducă la ratarea unei întregi generaţii.
“Şomajul în rândul tinerilor este o problemă persistentă în întreaga lume, care, în ciuda îmbunătăţirii condiţiilor economice, rămâne la cote foarte ridicate. Asigurarea unui ecosistem antreprenorial activ reprezintă una din cele mai bune căi de a trata problema şomajului în rândul tinerilor, atât datorită numărului mare de locuri de muncă generate de antreprenori, cât şi datorită împlinirii profesionale pe care demararea unei afaceri proprii o poate oferi tinerilor,” spune Bogdan Ion (foto), Country Managing Partner, EY România.
În aceste condiţii, susţinerea antreprenoriatului reprezintă o soluţie de luat în calcul, mai ales că analize recente realizate de EY au arătat că afacerile conduse de antreprenori vor genera mai multe locuri de muncă decât marile corporaţii în 2015. Astfel, 76% dintre antreprenori spun că intenţionează să-şi extindă forţa de muncă în acest an, faţă de 31% dintre executivii din marile corporaţii.
Mecanisme de finanţare
Raportul „Avoiding a lost generation” include analiza schemelor de succes implementate în mod curent în ţările G20.
O primă recomandare oferită de raport este reprezentată de crearea de mecanisme de finanţare, fie derulate de guverne, fie sprijinite de acestea, în cadrul cărora mentoratul şi educaţia financiară să devină o condiţie de finanţare.
În ţara noastră, accesul la finanţare al antreprenorilor rămâne o problemă generalizată. Conform ultimei ediţii a studiului EY Barometrul antreprenoriatului românesc, 90% dintre antreprenorii români chestionaţi consideră dificil sau foarte dificil accesul la finanţare al antreprenorilor tineri (sub 40 de ani).
„Pe de altă parte, este perceptibilă o îmbunătăţire a programelor de mentorat şi a educaţiei antreprenoriale, inclusiv a celei financiare. Astfel, 58% dintre antreprenori consideră că educaţia antreprenorială s-a îmbunătăţit în 2013, în timp ce 80% dintre antreprenorii respondenţi în cadrul studiului au declarat că mentorează în medii formale sau informale întreprinzători aflaţi la început de drum”, conform sursei citate.
De asemenea, se recomandă crearea de relaţii strânse şi furnizarea de stimulente pentru investitorii cu capital de risc, incubatoare de afaceri şi business angels, în scopul generării sau dezvoltării de iniţiative care să permită folosirea surselor alternative de capital.
Această idee este susţinută nu doar de antreprenorii G20, ci şi de oamenii de afaceri din România, în condiţiile în care conform aceluiaşi studiu EY, antreprenorii consideră capitalul de risc, business angels şi fondurile de investiţii de tip private equity ca având cel mai mare potenţial impact pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România pe termen lung, după creditele bancare.
Simplificarea şi armonizarea birocraţiei
În plus, este nevoie de simplificarea şi armonizarea birocraţiei, în scopul uşurării poverii administrative pentru tinerii antreprenori.
„Cei mai mulţi dintre antreprenorii români care au participat la Barometrul antreprenoriatului românesc consideră nivelul fiscalizării, dar mai ales incertitudinea fiscală şi birocraţia, ca fiind cele mai importante obstacole pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea unei afaceri. În ciuda angajamentelor repetate a instituţiilor statului pentru asigurarea predictibilităţii legislative, 72% dintre antreprenorii români au considerat că mediul de reglementare şi fiscal s-a înrăutăţit în 2013”, explică reprezentanţii EY.
Crearea de conţinut pozitiv pe tema antreprenoriatului, astfel încât să fie stimulată implicarea tinerilor de la o vârstă fragedă, este o altă recomandare.
Sprijinirea imaginii antreprenorilor români este importantă, în condiţiile în care 59% dintre antreprenorii consideră că mentalităţile şi valorile româneşti nu susţin antreprenoriatul.
Trebuie să se mai pună accent şi pe încurajarea şi susţinerea hub-urilor, incubatoarelor de afaceri, acceleratoarelor şi reţelelor de afaceri, astfel încât să se obţină o concentrare de talente relevante. EY arată că 45% dintre antreprenorii români fac parte din cluburi sau asociaţii de antreprenori, faţă de 63% nivelul UE.
Tinerii români, dispuşi să muncească din greu
Antreprenorii români intenţionează să utilizeze în viitor mai intens întâlnirile şi workshop-urile pentru antreprenori şi programele guvernamentale pentru startup-uri şi alte programe pentru antreprenori. De asemenea, încep să se cristalizeze şi în România hub-uri şi acceleratoare funcţionale de afaceri.
“Tinerii români sunt dispuşi să muncească din greu pentru ceea ce îşi doresc, conform unei analize recente realizate de EY împreună cu Academia de Studii Economice în rândul a 765 studenţi. Conform aceleiaşi analize, 52% dintre aceşti tineri sunt interesaţi să îşi dezvolte propria afacere în următorii doi ani. Având în vedere aceste date, tinerii români trebuie susţinuţi să devină antreprenori prin măsuri clare, care să derive din măsurile şi schemele de succes aplicate în alte ţări şi adaptate realităţilor româneşti,” concluzionază Mihaela Matei, Coordonatoarea proiectului Barometrul Antreprenoriatului Românesc şi Special Projects Communication Officer, EY România.
