Din ce în ce mai multe companii din România se îndreaptă spre acțiuni integrate de tip CSR. Se folosește în ultima perioadă foarte des sintagma “responsabilitate socială corporativă”, mulți reprezentanți ai unor companii de top o utilizează chiar greșit, catalogând acțiuni de PR ca fiind unele de CSR. Cert este faptul că în România acțiunile de acest tip au început nu doar să fie lansate și susținute din ce în ce mai des, dar și să rezolve probleme curente și reale ale comunităților. De altfel, “inima” unei acțiuni pe care o catalogăm ca fiind una de responsabilitate coporativă este sprjinul oferit de o companie într-o situație cu efecte nedorite.

Legătura între CSR și PR

Granița dintre relațiile publice și responsabilitatea corporativă este una fină. O definiție simplificată la extrem a PR-ului este comunicarea unui mesaj, informarea maselor despre un eveniment, cu scopul de a câștiga expunere și recunoaștere în ochii viitorilor posibili clienți. De cealaltă parte, acțiunile de tip CSR vin în ajutorul oamenilor și comunităților. În timp ce clienții devin din ce în ce mai educați cu privire la transparența și corectitudinea unei companii înainte să aleagă produsele acesteia, desigur că acțiunile de CSR ajută.

A realiza un produs bun nu mai asigură de mulți ani succesul unei companii. Implicarea, susținerea financiară și nu numai, prin acțiuni care ajută o comunitate, mediul înconjurător sau care schimbă viitorul într-un grad mai mic sau mai mare vin ca o completare firească a activității unei companii.

Desigur că implicarea în comunitate, sprijinul acesteia și înțelegerea nevoilor publicului vor ajuta, în timp, în a forma o imagine puternică a companiei. Odată cu o imagine solidă, organizația își va atrage automat respectul unor consumatori ce vor fi aproape de societate nu doar pentru produsele sale, ci și pentru faptul că au o valoare comună, o imagine cu un viitor asemănător pe care-l construiesc împreună.

De la succes la respect

Se spune că trăim în “secolul responsabilității” întrucât începem să ne dăm seama din ce în ce mai mult despre faptul că toate acțiunile noastre au efecte asupra mediului înconjurător, asupra altor comunități și, deci, asupra viitorului nostru. Acest lucru se resimte și atunci când ne raportăm la valorile și credințele partenerilor și ale companiilor în care credem și pe care le-am ales.

Un parteneriat al unei companii cu o comunitate, având drept scop rezolvarea unei probleme sociale, va aduce nu doar succes organizației, ci și respect. Dacă luăm în calcul faptul că trăim în continuare în era consumerismului și că în prezent este extrem de greu să reușești să-ți păstrezi clienții și partenerii vechi, iar să-ți câștigi alții noi este înzecit mai dificil, acțiunile de CSR pot fi soluția la îndemână.

O singură investiție inteligentă poate aduce beneficii cât zeci de campanii de promovare costisitoare și, în plus, pe lângă recunoaștere și reputație, va aduce și recunoștință și susținere. La toate acestea se adaugă motivarea angajaților, care vor simți că lucrează într-o companie cu valori ridicate, îmbunătățirea relațiilor cu autoritățile locale, clienții și furnizorii și fidelizarea față de produsele companiei.

Impac direct

Rezultatele unui studiu recent realizat de CSRMedia.ro şi Ernst & Young România arată faptul că 78% dintre participanții la cercetare consideră că organizația pe care o reprezintă are o strategie dedicată responsabilității corporative. Nu mai puțin de 67% dintre aceștia spun că interesul general pentru CSR a crescut în ultimii ani, în ciuda crizei economice care a micșorat bugetele. În plus, trei pătrimi dintre cei care au participat la studiu spun că există bugete speciale dedicate acțiunilor de acest tip. E drept, este vorba despre sume de până în 10.000 de euro în cele mai multe dintre cazuri, dar asta nu poate să însemne decât că lucrurile încep să se dezvolte.

Pro sau contra

Desigur, există și rezultate ce nu conduc la laude atunci când vorbim despre CSR. Sunt companii care considera că dacă au investit o singură dată o sumă de bani, acest lucru ar trebui să le aducă destul de mult prestigiu încât acțiunea să nu se mai repete. Campaniile ar trebui să fie unele, dacă nu continue, măcar pe termen lung, având o strategie bine pusă la punct în spate, astfel ca rezultatele să crească atunci când alți parteneri se implică activ..

Mai mult decât atât, există organizații care fac acest lucru doar pentru că se crede că așa va crește automat și nivelul vânzărilor, lucru adevărat, dar este vorba despre un proces complex, care nu ar trebui să aibă acest scop, ci ajutorul oferit comunităților implicate.

Nu în ultimul rând, atunci când cei din conducerea unei instituții nu cred în acțiunile demarate, rezultatele nu vor fi cele scontate. Atunci când reprezentanții unei organizații susțin un lucru, dar acționează în altă direcție, publicul va simți acest lucru, iar acțiunea va fi văzută doar ca o practică de PR social.

Raportare obligatorie

Parlamentul European a adoptat la mijlocul lunii trecute o directivă prin care obligă companiile de dimensiuni mari să raporteze an de an și aspecte care nu țin de bugete, ci de diversitatea și respectul locului de muncă. Este vorba despre lucruri precum impactul acțiunilor privind protecția mediului, folosirea de resurse de energie regenerabilă, date privind poluarea, aspecte legate de angajați, respectarea drepturilor omului și chiar diversitatea structurilor de management.

Dacă până acum, companiile ce doreau să raporteze și să analizeze datele privind responsabilitatea corporativă și nu numai o făcea într-un mod cât se poate de personal, odată ce această directivă va intra în vigoare va exista și un standard ce trebuie luat în considerare de organizații.

Schimbarea se va aplica la companiile care adună peste 500 de angajați, celelalte organizații neavând această obligației.

Un calcul arată că în Uniunea Europeană sunt aproximativ 6.000 de companii care vor fi obligate să facă publice aceste detalii, iar în țara noastră numărul societăților este de circa 720.