Din ce în ce mai multe companii oferă posibilitatea angajaților să lucreze de acasă. Biroul de acasă a devenit deja o soluție viabilă peste granițe. Ideea începe să prindă contur însă și în România, mai ales odată cu efectele crizei economice. Conducerile companiilor au început să caute soluții rapide, pentru a reduce costurile și, în același timp, să nu afecteze afacerile și dezvoltarea companiei. Așadar, primele scăderi de bugete au fost unele precum beneficiile și bonusurile oferite angajaților, limitarea resurselor pentru aceștia, în unele cazuri chiar și disponibilizări în masă, dar printre toate aceste măsuri s-a numărat și faptul că oficialii companiilor au înțeles că există o cheltuială importantă, care are soluții rapide: bugetul destinat birourilor și facturilor aferente. Odată cu aceste măsuri, mulți români și-au mutat spațiul de lucru din clădirea cu birouri în propria casă.

Studii de specialitate

O cercetare, realizată la finalul anului trecut de platforma de recrutare BestJobs.ro, arată că 60% dintre români ar renunța la serviciul cu normă întreagă, dacă ar putea să se întrețină muncind doar de acasă. Concluziile aceluiași studiu arată că 27% dintre participanți sunt implicați în proiecte care le aduc venituri suplimentare salariului de bază. Doar 14% dintre cei care au răspuns la chestionar spun că au renunțat la un loc de muncă, unde prezența la birou era obligatorie, și câștigă suficient din proiecte externe.

Studiul demonstrează și că multe companii au început să accepte colaborări externe, cu specialiști ce lucrează de la distanță, mai ales societățile cu domenii de activitate precum IT și sectorul financiar.

Beneficii 

Important de știut este faptul că legislația din România recunoaște munca la domiciliu. Potrivit Codului Muncii, angajații pot lucra de acasă, singura condiție fiind ca aceștia să-și execute toate atribuțiile menționate în fișa postului. Salariații au posibilitatea de a-și stabili propriul program și beneficiază de toate drepturile legale, inclusiv de cele stabilite prin contractele colective de muncă la nivelul societății. Cu alte cuvinte, salariații care aleg și cărora li se permite să lucreze de acasă au aceleași beneficii și avantaje, precum cei pentru care prezența la sediul companiei este obligatorie. Singura diferență este spațiul de lucru.

Codul Muncii prevede și controale din partea angajatorului. Astfel, în contractul de muncă pot exista prevederi potrivit cărora managerii direcți sau reprezentanți ai acestora pot veni la domiciliul salariatului pentru a verifica dacă totul are loc potrivit înțelegerilor prestabilite. Desigur, aceste verificări sunt unele prestabilite, de comun acord cu salariatul. Cu toate acestea, cei care au ales să lucreze de acasă spun că tehnologia din zilele noastre permite o verificare de la distanță, precum și diferite tipuri de comunicare în timp real, precum conferințe video, transfer de date și documente în timp real. 

Într-un context economic în care companiile își pun din ce în ce mai des problema reducerilor costurilor, bugetele destinate spațiilor de birouri, mobilierului, serviciilor și altor necesități pot fi reduse considerabil dacă doar cei a căror prezență este cu adevărat necesară sunt chemați la birou. De cealaltă parte, și angajații care vor lucra din confortul propriei case, uneori cu un program flexibil, vor reuși să finalizeze mai rapid proiectele la care lucrează și, în tot acest timp, vor putea dedica mai mult timp vieții personale și familiei, lucru care se transformă, în timp, într-un randament profesional mai bun pentru sarcinile de la job.

Printre beneficiile lucratului de acasă se numără și reducerea timpului dedicat drumurilor dintre birou și casă, dar și micșorarea sumelor de bani lunare, destinate hranei și transportului, spun angajații. Mai mult decât atât, un birou plin de oameni poate însemna un efort continuu pentru cei care au de finalizat un proiect complex. Colegii de birou îi pot întrerupe sau solicita în momente cheie, iar aceste lucruri fac ca termenele de finalizare ale proiectelor să fie unele mai îndepărtate decât cele estimate inițial.

Dezavantaje

Primul dezavantaj al celor care lucrează de acasă este comunicarea uneori incompletă. Utilizarea programelor speciale și a comunicării cu ajutorul e-mailului nu pot transmite întotdeauna toate detaliile cu privire la proiectele vizate.

Un alt dezavantaj este lipsa comunicării nonverbale, care poate asigura un grad important de confort, atât pentru angajat, cât și pentru angajator, și care transmite anumite aspecte importante uneori.

Cei care și-au transformat locuința într-un birou spun că simt lipsa unei păreri secundare, care nu poate fi solicitată de la distanță, întrucât uneori pare una formală. Mai mult decât atât, ei spun că sunt momente în care lipsa socializării cu actualii colegi este un dezavantaj.

Concluzii 

Realitatea arată însă că multe companii, mai ales cele aflate la început de drum, au adoptat modelul și au primit în echipe specialiști din toate colțurile lumii, esențial fiind rezultatul muncii lor și nu prezența, timp de un anumit număr de ore pe zi, într-un spațiu dedicat. Multe societăți aleg să-și plătească salariații sau colaboratorii pe proiecte, ținând cont de orele lucrate sau analizând cu atenție rezultatele muncii lor, în tot acest timp ei aflându-se în alte orașe sau, uneori, chiar în alte țări. Desigur, nu toate industriile sunt potrivite pentru a adopta acest lucru.

Principala problemă a celor care au posibilitatea de a implementa un astfel de sistem și sunt împotriva acestui lucru este însă lipsa de încredere a conducerii companiei față de angajați. Managerii se tem că cei din subordine vor dedica mai puțin timp și efort proiectelor companiei, fără a fi controlați îndeaproape de cineva cu o funcție înaltă. Oare acest lucru nu-i transformă pe manageri în supraveghetori și nu modele de urmat?