După deschiderea proiectului Veranda Mall, stocul de centre comerciale moderne din Capitală a ajuns la circa 1,16 milioane mp, dintre care aproape 40%, adică 450.000 mp închiriabili, se află în sectoarele 2 și 3 ale Bucureştiului, potrivit calculelor companiei de consultanță imobiliară Colliers International.
Cei 450.000 mp de centre comerciale, care însumează, de fapt, aproximativ 900.000 mp construiți, contribuie masiv la bugetele locale, având în vedere taxa pe construcții.
“Dacă se ia în considerare un procent maximal de 1,3% pentru taxa pe construcții, rezultă pentru sectoarele 2 și 3 ale Capitalei o contribuție cuprinsă între 7 și 8 milioane de euro anual. Sunt contribuțiile cele mai mari din București, având în vedere că aceste două sectoare sunt cele mai aglomerate din punct de vedere al stocului de retail”, a declarat Raluca Buciuc, Associate Director Valuation Services and Hospitality Advisory Services în cadrul Colliers International.
În București mai este loc de un centru comercial
Aşadar, cu toate că în București mai este loc de un centru comercial de mari dimensiuni, acesta nu este recomandat să fie amplasat în sectoarele 2 şi 3, deja saturate în contextul recentelor inaugurări de mall-uri.
“În aceste două zone, mai poate fi loc de câțiva jucători pe segmentul hipermarketurilor sau al schemelor de retail cu suprafețe mari pentru produse alimentare, cel mai probabil unul dintre acești jucători urmând să fie amplasat într-un parc de retail sau alături de o galerie comercială de dimensiuni mici”, a declarat Gabriela Bosînceanu, Senior Associate Valuation and Advisory Services în cadrul Colliers International.
Ce se întâmplă în provincie?
În provincie, au fost anunțați spre livrare circa 210.000 mp pentru anul 2016, însă tranzacțiile cu centre comerciale întârzie să apară, deși România se află pe harta fondurilor de investiții, iar sectorul de retail prezintă un interes crescut.
Unul dintre motive este faptul că în București nu se poate vorbi de o istorie concludentă a tranzacțiilor cu scheme mari de retail. În acest context, se observă tendința investitorilor de a pune proiectele de retail pe o poziție cel puțin egală cu cele de birouri din punct de vedere al riscului investiției. Și în state precum Polonia, Cehia și Ungaria, perioada de recuperare asumată de investitori pentru produsele de retail este mai mare, respectiv yieldul este mai mic față de birouri.
“Pentru produsele stabile pe piață am putea vedea yielduri mai mici decât în cazul birourilor, un exemplu în acest sens fiind achiziția Promenada. Astfel, dacă pentru birouri se discută de un yield de 7,5%, pentru produsele de retail performante yieldul ar putea coborî sub 7%”, a explicat Raluca Buciuc.
Preţurile de tranzacţionare
În ceea ce priveşte valoarea, în eventualitatea unei tranzacții de achiziție, consultanții Colliers Internațional estimează un preț de tranzacționare între 3.000 și 3.300 euro/mp, în condițiile unei rate de neocupare de 7-8% și a unei chirii medii de 21 – 23 euro/mp.
“În cazul sectoarelor 2 și 3, competiția ridicată ar putea duce la o scădere a acestor valori, ceea ce va crește riscul din punctul de vedere al investitorilor. Mai mult, dacă va mai apărea încă un proiect de mari dimensiuni, este posibil ca una dintre aceste scheme să devină nesustenabilă”, a încheiat Raluca Buciuc.
