Clădirile de birouri inteligente reprezintă o parte integrantă a orașului inteligent, spune Lucian Anghel, Fondator și CEO, EnergyPal-TimePal România și Facility Management Services. Astfel, în ultimul timp auzim din ce în ce mai des sintagmele smart city, smart grid, smart buildings și IoT. Chiar dacă sunt la modă la ora actuală și ne aduc promisiunile tehnologice ale viitorului, este bine să se clarifice, în primul rând, ce însemnă de fapt și cum ne ajută sau ne fac viață mai bună.

Ce sunt clădirile de birouri inteligente?

Clădirile inteligente sunt cele care integrează și gestionează informațiile, ocupanții, sistemele clădirii, materialele și construcția ca un întreg sistem adaptabil, pentru a obține performanța clădirii din punct de vedere al consumului de energie, eficienței, longevității clădirii, confortului și gradului de satisfacție al ocupanților. Clădirile de birouri inteligente cresc productivitatea personalului, cresc eficiența energetică, reduc costurile de operare și optimizează utilizarea clădirilor.

Care sunt ingredintele care creează o clădire inteligentă?

Pe lângă tehnologia de automatizare a sistemelor principale ale clădirii (climatizare HVAC ”Heating, Ventilation, Air Conditioning”, energie, ITC, securitate, iluminat, siguranță), prin utilizarea sistemelor BMS (Building Management System), în ultimii ani se pune accentul din ce în ce mai mult pe Internetul Lucrurilor (IoT – Internet of Things) pentru a conecta sisteme, astfel încât clădirile să răspundă personalizat în funcție de nevoile utilizatorilor. Rezultatul este reprezentat de o creștere a productivității prin asigurarea unui mediu optim ocupanților clădirii, un cadru de wellbeing și acces facil la resurse.

”Echipamentele IoT care au venit să completeze în ultimii ani clădiri inteligente sunt: senzori de ocuparea spațiului, senzori de temperatură, senzori de umiditate, contoare inteligente (smart meters), termostate inteligente, stații de încărcare electrică, precum și partea despre supraveghere video cu capacitatea de prelucrare automată a imaginilor”, a explicat Lucian Anghel.

Într-o clădire inteligentă sistemele de comandă și control (BMS) realizează:

• Monitorizarea performanței clădirii
• Detectarea ineficiențelor
• Diagnoză a cauzelor evenimentele apărute
• Realizarea de reglaje automate
• Alertarea funizorilor de servicii de facility management referitor la realizarea de acțiuni corective

Din punctul de vedere al nevoilor utilizatorilor clădirilor inteligente (smart buildings), sistemele de automatizare realizează:

.

.

• Managementul echipamentelor clădirii
• Managementul energiei
• Creșterea productivității facility managementului
• Îmbunătățirea utilizării spațiului
• Adaptabilitatea/personalizarea spațiului fiecare utilizator
• Accesul facil la resurse și o bună gestionare a acestora

Creșterea eficienței energetice

”Clădire inteligentă nu înseamnă doar tehnologie, ci și servicii „smart” bazate pe tehnologie. Serviciile smart sunt cele care mențin o clădire inteligentă în parametrii proiectați. Aceste servicii includ: mangementul utilităților și energiei, mentenanța predictivă, monitorizarea sistemelor clădirii, siguranță și securitate și, nu în ultimul rând, experința consumatorului (consumer experience)”, a mai spus sursa citată.

Cum se realizează o clădire inteligentă?

Pentru a ajunge la dezideratul de clădire inteligentă este necesară conlucrarea mai multor resurse fizice:

• Echipamente, instalații și mobilier
• Senzori, echipamente de control, infrastructură digitală
• Automatizări și software de analiză și prelucrare a datelor

”Din punct de vedere al factorilor umani implicați în realizarea, operarea și menținerea unei clădiri inteligente, aceștia sunt: arhitecții proiectanți, furnizorii de servicii de facility management, dezvoltatorii, proprietarii și chiriașii. Clădirile inteligente sunt parte a conceptului de oraș inteligent (smart city). Acestea interacționează și pun în comun resurse pentru a răspunde nevoilor cetățenilor orașului, în condiții de sustenabilitate și impact mult mai redus asupra mediului decât clădirile tradiționale”, a încheiat Lucian Anghel.