Prognoza oficială a economiei României arată destul de bine, în condiţiile în care ritmul de creştere economică este de peste 3%, se anunţă creşteri de salarii, iar moneda naţională este destul de stabilă. Statisticile pot fi însă înşelătoare, precum vremurile în care trăim. Performanţele economice din ţara noastră ascund, potrivit datelor KeysFin, o dezvoltare inegală a economiei, cu un puternic accent pe comerţ şi cu un declin în sectorul de producţie, dublată de o polarizare tot mai accentuată la nivel geografic.

„Economia mondială evoluează ca în prognozele meteo. Nimic nu este sigur, totul este probabil. Ne aflăm într-un fel de “cod galben” economic, iar tot mai mulţi experţi vorbesc că dinspre China se aşteaptă un “crivăţ” economic demn de “codul portocaliu”. În ce măsură economia românească este pregătită pentru o schimbare bruscă în atmosfera economică? Suntem pregătiţi pentru “îngheţul” financiar?”, se întreabă analiştii KeysFin .

Aceştia au încercat să realizeze prognoza economică a României, pornind nu de la “buletinele meteo-economice” lansate de autorităţi, ci de la condiţiile reale din atmosfera economiei. de la realitatea din teren.

Doar comerţul a ieşit în evidenţă

Statistica realizată pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, arată că, din 2009 până în 2012, doar comerţul a ieşit în evidenţă, domeniu în care sunt înregistrate, de altfel, majoritatea firmelor din ţara noastră.

O simulare privind evoluţia afacerilor din cele mai importante sectoare de activitate arată că, faţă de anul 2009, construcţiile, furnizarea de energie electrică şi gaze şi distribuţia apei au început să piardă teren, înregistrând un minus între 1 şi 4 procenteîn 2015, trend care a început între 2012-2013 şi s-a accentuat în ultimii ani.

Aceste domenii economice, alături de imobiliare şi transport/depozitare, au reuşit să adune, împreună, o cifră de afaceri de 262 de miliarde de lei în 2014, în condiţiile în care numai comerţul acoperă o valoare aproape dublă (420 miliarde lei).

“Economia se dezvoltă, din păcate, într-un mod inegal, cu cel mai important accent pe comerţ, în timp ce industriile producătoare rămân în urmă şi chiar tind să piardă teren faţă de punctul de cotitură din 2009. Este un semnal de slăbiciune care, în cazulunei potenţiale noi crize, ar putea determina consecinţe negative în economie”, spun analiştii de la KeysFin.

Totodată, evoluţia ascendentă din transporturi şi depozitare (plus de 7% în 2015), imobiliare (6%) şi industria prelucrătoare (plus de 5%), trebuie conexată, în principal, cu dezvoltarea comerţului.

.

.

“Avem de-a face cu o evoluţie conjuncturală, care nu pare a fi, cel puţin din prisma datelor luate în calcul, una sustenabilă pe termen mediu şi lung. Aceste domenii, aflate pe plus în prezent, sunt extrem de vulnerabile, putând oricând să treacă pe minus,pe fondul unei furtuni economice”, afirmă experţii.

Multe semne de întrebare

O privire detaliată asupra datelor vine să susţină semnele de întrebare privind sănătatea economică a României. Analiştii au luat în calcul cifrele de afaceri de peste 1 mld. lei înregistrate în intervalul 2012-2014 şi au descoperit, astfel, numai puţin de 32 de ramuri economice unde evoluţia a devenit negativă în 2014.

Astfel, se remarcă performanţa negativă din sectorul materiilor prime (-60%) şi cea din sectorul chimic (-29-37%) – industrii  care, în trecut, era vectori de creştere economică. De menţionat este şi curba descendentă marcată de comerţul cu carne, lactate, ouă, îmbrăcăminteşi alte obiecte diverse, de uz casnic.

Nici dinamica înfiinţărilor de firme post-criză nu arată prea bine, raportându-se o scădere sensibilă a numărului firmelor din mai toate domeniile, de la energie (30%), imobiliare (-9%), activităţi profesionale (-19%), activităţide servicii administrative (18%), informaţii şi comunicaţii (-17%), comerţ (-10%), construcţii (-7%). Aspectele pozitive ţin de evoluţia spectaculoasă a numărului de firme din sectorul agricol (90%), industria prelucrătoare (8%) şi sănătate (23%).

“Datele prezintă, în general, semnele unei economii conjuncturale, axată pe oportunitate şi mai puţin pe stabilitate şi perspectivă. Se investesc în continuare sume mari în comerţ, domeniu care asigură un rulaj optim, şi prea puţin în producţie, în produsecare să antreneze dezvoltarea industriilor pe orizontală”, remarcă analiştii de la KeysFin.

Ce se întâmplă în cazul unei crize externe?

În perspectiva unei eventuale crize externe, economiei îi va fi astfel greu să reziste, asta în condiţiile în care consumul intern a fost şi va fi în continuare influenţat de puterea de cumpărare redusă, iar exporturile tind să se restrângă tot mai mult ca paletă de produse.

“Cu un sector bancar tot mai sensibil, mai arid şi hotărât să îşi conserve poziţiile – vezi deciziile privind îngrădirea creditării după apariţia legii dării în plată – şi cu un stat prea puţin dispus să antreneze investiţii de mare amploare, cu dezvoltarepe orizontală, cum sunt cele din infrastructură, şansele ca România să scape de un eventual nou “Ice Age” economic sunt, ca şi prognozele meteo, probabile”, au mai spus analiştii.