În jur de 15% dintre angajații români ar acționa non-etic ca să obțină un salariu mai mare, arată raportul EMEIA Fraud Survey. Pe de altă parte, 31% dintre românii intervievați spun că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice. În plus, 22% dintre ei afirmă că au demisionat după ce au observat un comportament non-etic în companiile în care lucrau.

Aşadar, condamnarea în instanță este factorul principal care ar putea împiedica frauda și corupția, sunt de părere 82% dintre reprezentanții companiilor românești sondate în cadrul studiului EY EMEIA Fraud Survey, privind practicile legate de corupție din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA).

Raportarea falsă a performanţelor

Raportul mai arată că puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor lor: doar 3% dintre respondenții români spun că ar transmite informații false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajații intervievați spun că ar fi dispuși să dea mită într-o situație de care depinde supraviețuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din piețele dezvoltate (11%).

„Companiile activează într-un mediu de business din ce în ce mai impredictibil. Nemulţumirile generale legate de efectele globalizării, instabilitatea politică şi creşterea economică încetinită chiar şi pe pieţele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, ţintele de performanță ale acestora rămân ambiţioase și sunt nevoite să se reinventeze constant.În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, aşa cum şi oportunităţile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-şi creeze mecanisme complexe şi eficiente pentru a preîntâmpina şi a combate frauda”, a afirmat Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.

.

.

Românii nu sunt optimişti

Pe de altă parte, românii nu sunt foarte optimiști în privința îmbunătățirii standardelor etice din mediul de afaceri. Aşadar, deși 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local (un procent mult mai mic decât media europeană, de 64%), doar 15% spun că ar acționa imoral (să ignore comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor și colaboratorilor, să furnizeze informații false echipei de management și/sau să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare și control) ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare.

Potrivit studiului, în ceea ce privește depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajații români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieții private, la fel și monitorizarea telefoanelor (63%), a conversațiilor pe instant messenger (61%) și a conturilor de social media (59%).

„Nu puțini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puși în fața unui comportament imoral. 22% spun că au luat în considerare opțiunea și chiar au demisionat (față de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeași companie. Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia), în ceea ce privește decizia de a demisiona – ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei”, se mai arată în cercetare.