În lipsa unor măsuri care să ducă la gestionarea durabilă şi eficientă a ariilor naturale din Munţii Carpaţi, România ar putea pierde aproximativ 9 miliarde de euro, în următorii 25 de ani, potrivit unui studiu realizat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu WWF.
Pentru ca țara noastră să nu piardă aceste fonduri, este necesară adoptarea unui cadru legislativ adecvat pentru implementarea unor mecanisme coerente privind plata pentru serviciile ecosistemelor din ariile naturale.
Analiza face pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi şi demonstrează care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare – pe o perioadă de 25 de ani.
Studiul arată că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important şi productiv, care asigură un flux intens de produse şi servicii valoroase din punct de vedere economic, care, prin aplicarea unui sistem de management sustenabil, pot genera resurse importante pentru dezvoltarea economică. Pe de altă parte, continuarea actualului sistem de gestionare a ariilor naturale protejate va duce la declinul iremediabil al biodiversităţii biologice şi la pierderea unor beneficii importante pentru economia ţării.
„Evaluarea serviciilor ecosistemelor naturale realizată în cadrul proiectului UNDP-GEF implementat în parteneriat cu Romsilva constituie o premieră în România, făcându-se o estimare a beneficiilor pe care le aduc serviciile ecosistemelor naturale din cinci parcuri naturale şi naţionale gestionate de Romsilva pe sectoare de activitate economică, folosindu-se două scenarii şi anume cel actual, în care ariile protejate sunt subfinanţate, şi un scenariu optim, în care ariile protejate ar fi gestionate sustenabil şi ar avea parte de o finanţare sustenabilă”, a declarat Monica Moldovan, Director de Programe, UNDP România.
Conform ei, estimările reprezintă argumentul economic pe care îl prezentăm factorilor de decizie pentru a se întelege mai bine că sistemul de exploatare a unor resurse naturale finite, fără o investiţie corespunzătoare în gestionarea lor durabilă, poate să ducă la beneficii pe termen scurt, însă la degradarea resurselor naturale.
Pornind de la concluziile privind contribuţia pe care ecosistemele ariilor naturale protejate o pot avea la dezvoltarea economică şi la bunăstarea umană din România, în cadrul proiectului au fost formulate propuneri legislative care au ca scop stoparea declinului biodiversităţii, implementarea unor măsuri de gestionarea durabilă şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a ariilor protejate.
Este vorba despre acordarea statutului de „politică publică” pentru domeniul administrării ariilor naturale protejate; crearea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate; introducerea unei linii bugetare distincte pentru Conservarea biodiversităţii şi administrarea ariilor naturale protejate în cadrul bugetului central al Ministerului Mediului și alocarea de resurse financiare pentru finanțarea administrațiilor de parcuri naţionale şi naturale.
În scopul de a transmite impactul economic pozitiv al gestionării durabile a acestor zone protejate, în cadrul proiectului a fost lansată campania de comunicare „Pune preţ pe natură!”, al cărei mesaj principal îl constituie îndemnul de a preţui natura la adevărata ei valoare şi de a contribui la conservarea ei.
Campania va debuta cu o acţiune de direct mailing al cărei target sunt parlamentarii şi membrii Guvernului, cei în măsură să implementeze soluţii pentru diversificarea surselor de finanţare a acestor zone.
