Românii sunt dependenți de sistemul public de sănătate, chiar dacă acesta are o serie de vulnerabilități importante, conform unui studiu realizat de GfK pe tema serviciilor medicale publice și private din România. În acelaşi timp, piaţa de servicii medicale private deţine unpotențial semnificativ de creștere la nivelul serviciilor medicale private.
Majoritatea românilor (93%) sunt asigurați doar ai sistemului public de sănătate şi doar un procent foarte mic are fie un abonament la o clinica privată plătit integral sau parțial de compania pentru care lucrează (2%), fie o asigurare privată de sănătate (2%). În plus, aproape 4% dintre români nu dețin niciun fel de asigurare.
Sistemul public are puncte nevralgice
“Deși sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populație are abonamente la clinici private. Această diferență reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piața serviciilor medicale private are un potențial mare de creștere. Cu atât mai mult cu cât, în România, peste 3 milioane de salariați lucrează în mediul privat”, spune Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager GfK România.
Locuitorii Capitalei stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni ale țării atunci când vine vorba despre asigurări medicale private (5%) sau abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajați (3,5%). Totodată, 2% dintre ei au chiar și partenerii de viață sau copiii incluși în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul țării aproape că nu se întâmplă deloc.
Dobrogenii, muntenii și moldovenii stau cel mai prost la capitolul asigurări de sănătate: 13%, respectiv aproape 6% (în cazul muntenilor și al moldovenilor) nu au niciun fel de asigurare, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă fiind 18 – 34 ani, cu peste 16 procente de neasigurați.
Principalele obiceiuri sănătoase
Raportul mai arată că principalele obiceiuri sănătoase pe care le au românii sunt reprezentate de menținerea unei igiene corporale și orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă și o abordare optimistă a vieții (35%), dar și o alimentației bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%).
La polul opus, printre activitățile pe care le practică cel mai puțin se regăsesc administrarea de vitamine și suplimentare alimentare. peste jumătate dintre români afirmă că nu obișnuiesc să apeleze la ele. Mișcarea sau exercițiile fizice regulate, în aer liber sau la sală, și consumul moderat de alcool și țigări nu se numără nici ele printre activitățile considerate importante pentru un stil de viață sănătos, aproximativ un sfert dintre români plasându-le pe ultimul loc în lista obiceiurilor lor sănătoase.
