Ajutoarele alocate sunt destul de mari, însă, din cauza birocrației, accesarea acestora este greoaie. Fermierii români au la dispoziție, pentru anul curent, o serie de ajutoare financiare, atât europene, cât și de la statul român. Fondurile alocate sunt destul de mari, însă, din cauza birocrației, accesarea acestora este greoaie. Cu toate că, la nivelul Guvernului, se tot vorbește de măsuri de reducere a birocrației, pentru fermieri procesul de accesare al ajutoarelor este dificil.

Conform Ministerului Agriculturii, aderarea la Uniunea Europeană este, probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii şi economiei rurale româneşti, dată fiind necesitatea integrării cu succes în economia rurală europeană.

Astfel, modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piaţă, îndeplinind, totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea unor aşezări rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din spaţiul rural, precum şi integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura. Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de la subvenţiile directe acordate agriculturii spre dezvoltarea integrată a economiei rurale şi spre protejarea mediului înconjurător.

Ajutoare de stat pentru dezvoltare rurală

Fermierii români au la dispoziție, pentru 2016, ajutoare de stat prin intermediul a trei programe. Este vorba de următoarele scheme de ajutor de stat: ”Sprijin acordat întreprinderilor pentru investiții necesare dezvoltării, modernizării sau adaptării infrastructurii silvice”, ”Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” și ”Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții, inclusiv în cadrul sectorului pomicol, pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole”.

Toate aceste trei scheme de ajutor de stat vin în completarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, prin care se oferă fonduri europene întreprinderilor din mediul rural. Astfel, cei care vor să acceseze acest program au la dispoziție din partea Guvernului României și o serie de ajutoare de stat.

Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii, la data de 20 octombrie 2016, în cadrul PNDR 2014-2020 au fost depuse peste 19.300 de proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro, din care au fost selectate 4.438 de proiecte, în valoare de 931 milioane de euro.

Sectorul vitivinicol

Pentru a primi sprijin financiar, agricultori care cultiva viţă de vie au la dispoziţie Programul Naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018.  Astfel, pe baza evaluării impactului Programului Naţional Suport 2009 – 2013, prin care sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană, România a trimis Comisiei Europene Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, pentru perioada 2014 – 2018.

Programul Naţional Suport 2009 – 2013: Sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană. 

În cadrul acestui program, ţara noastră a ales pentru finanţare, în funcţie de specificul viticulturii autohtone, cinci măsuri de sprijin: promovarea vinurilor, restructurarea şi reconversia podgoriilor,  asigurarea recoltei, investiţii şi distilarea subproduselor.

Fructe şi legume

Pentru sectorul producătorilor de fructe şi legume există o serie extinsă de ajutoare financiare. Este vorba de sprijin financiar din fonduri europene, prin schemele de plăţi directe – schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat şi schema simplificată pentru micii fermieri – şi de sprijin financiar pentru grupurile de producători recunoscute preliminar şi organizaţiile de producători.

Astfel, grupurile de producători recunoscute preliminar beneficiază de ajutor financiar în vederea constituirii şi facilitării activităţilor administrative şi un ajutor financiar acordat investiţiilor eligibile conform planului de recunoaştere.

Organizaţiile de producători beneficiază de sprijin financiar pentru finanţarea programelor operaţionale

Programele operaţionale şi finanţarea acestora de către producători şi organizaţiile de producători, pe de o parte, şi de către Comunitatea Europeană, pe de altă parte, au o durată minimă de trei ani şi maximă de cinci ani.

Sprijinul financiar comunitar pentru organizaţiile de producători este egal cu valoarea contribuţiilor financiare ale membrilor sau ale organizaţiei de producători plătite efectiv, dar limitat la 50 % din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizaţia de producători, conform programului operaţional aprobat.

Programul fructe în şcoli

.

.

O altă măsură de sprijin este Programul fructe în şcoli. Astfel, în vederea comercializării produselor, producătorii de fructe îşi pot comercializa producţia şi prin Programul fructe în şcoli, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010.

Suma alocată se aprobă anual prin Hotărâre de Guvern. Actul normativ stabileşte fructele distribuite, perioada şi frecvenţa distribuţiei, limita valorii zilnice pentru un elev şi măsurile adiacente distribuţiei de fructe, bugetul aferent acestora, precum şi modalitatea de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice.

Pe de altă parte, există şi sprijinul financiar din fonduri naţionale. Aici se pot menţiona ajutoarele naţionale tranzitorii şi ajutoare de stat pentru motorina utilizată în agricultură.

Cereale, plante tehnice şi medicinale

Fermierii care se ocupă cu cultivarea cerealelor (grâu, porumb, orz, orzoaică sau orez), de cultivarea plantelor tehnice (floarea soarelui, rapiță pentru ulei, sfeclă de zahar, culturile de in și cânepă pentru fibră, tutun și hamei sau soia), precum şi cei din segmentul plantelor medicinale şi aromatice, pot accesa trei forme de sprijin financiar.

Aşadar, în primul rând este vorba despre schemele de plăţi directe – schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri şi schema simplificată pentru micii fermieri.

În al doilea rând, este vorba de ajutoarele naţionale tranzitorii, care se acordă în domeniul vegetal şi zootehnic, în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acestea se acordă celor care cultivă cereale – grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale – culturi proteice – mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe – plante industriale – floarea soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale – rădăcinoase – sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr – cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, precum și alte culturi pe teren arabil.

Şi, în al treilea rând, mai există ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură.

Guvernul a aprobat majorarea sumei alocate pentru plata ajutorului de stat pentru motorină în agricultură în 2016, de la 338,819 milioane lei la 647,248 milioane lei. 

La începutul lunii octombrie, Guvernul a aprobat majorarea sumei alocate pentru plata ajutorului de stat pentru motorină în agricultură în 2016, de la 338,819 milioane lei la 647,248 milioane lei, banii fiind alocaţi deja Ministerului Agriculturii la rectificarea bugetară.

Guvernul a informat că măsura vine pentru a se asigura resursele financiare necesare pentru plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrele II şi III în 2016, având în vedere că din suma de 338,819 milioane lei alocată iniţial s-au utilizat până în prezent 314,446 milioane lei.

Promovarea produselor agroalimentare

În 2016, producătorii agricoli europeni beneficiază de programe în valoare de 111 milioane euro pentru a deschide noi pieţe în afara Uniunii Europene şi a promova consumul produselor agroalimentare în exteriorul şi în interiorul UE. Acţiunile de promovare reprezintă o parte esenţială din măsurile adoptate de Comisia Europeană în sprijinul agricultorilor.

Producătorii agricoli europeni beneficiază de 111 milioane euro pentru a deschide noi pieţe în afara UE şi a promova consumul produselor agroalimentare.

Noua politică de promovare adoptată de Comisia Europeană, care se aplică de la 1 decembrie 2015, va sprijini profesioniştii din sector să pătrundă pe pieţele internaţionale – sau să îşi consolideze poziţia pe aceste pieţe – şi să sensibilizeze consumatorii europeni la eforturile depuse de agricultorii europeni. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia va pune la dispoziţie mai multe resurse, va creşte rata de cofinanţare şi va reduce formalităţile administrative pentru aprobarea proiectelor. Aceste măsuri fac parte din efortul de creştere progresivă a bugetului UE disponibil pentru promovare, de la 61 milioane de euro în 2013 (anul în care au fost propuse noile reguli), până la 200 milioane de euro în 2019.

Ajutoarele de minimis pentru agricultura ecologică

Beneficiarii schemei de minimis sunt întreprinderile care dețin exploatații vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică, aflate sub contract cu un organism de inspecție și certificare acreditat pe teritoriul Uniunii Europene sau aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv producătorii agricoli persoane fizice, persoane juridice sau fizice autorizate, întreprinderi individuale ori întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.