Schimbările fiscale pot contribui la finanțarea cheltuielilor publice, dar pot genera și preocupări privind posibilele efecte inflaționiste. Măsurile fiscale anunțate de Guvernul României vor avea un impact semnificativ asupra economiei, mediului de afaceri și a contribuabililor, în general. Analizând fiecare categorie de măsuri, putem identifica implicațiile specifice ale acestora. Aceste măsuri sunt incluse în pachetul de modificări fiscale pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare privind asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung (296/2023) a fost publicată în Monitorul Oficial, după ce a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Noile măsuri fiscale
Unele dintre măsurile fiscale anunțate de Guvern au intrat în vigoare de la 1 noiembrie 2023, în timp ce altele se vor aplica începând cu anul 2024.
Principalele prevederi care se aplică deja sunt reprezentate de faptul că scutirea de impozit pe venit pentru IT-işti a fost eliminată, iar angajaţii din construcţii, agricultură şi sectorul alimentar nu vor mai fi scutiţi de la plata contribuţiei la sănătate (CASS) şi a contribuţiei asigurătorie pentru muncă (CAM).
Astfel, IT-iştii vor plăti impozit pe venit pentru salariile ce depăşesc 10.000 de lei brut, dar vor fi scutiţi de la contribuția obligatorie la Pilonul 2. În cazul în care vor dori să contribuie în continuare trebuie să solicite acest lucru.
Totodată, de la 1 noiembrie, angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară nu vor mai fi scutiţi de la plata contribuției la sănătate (CASS) şi a contribuţiei asiguratorie pentru muncă (CAM) . În acest sens, Guvernul a aprobat marţi noile valori ale salariului minim în construcţii, agricultură şi industria alimentară, care se vor aplica începând cu luna noiembrie.
Unele dintre măsurile fiscale anunțate de Guvern au intrat în vigoare de la 1 noiembrie 2023, în timp ce altele se vor aplica începând cu anul 2024
Potrivit unui comunicat al Guvernului, în sectorul construcţiilor salariul minim brut va fi de 4.582 de lei, iar în domeniul agricol şi în industria alimentară de 3.436 de lei. Decizia a fost luată pentru ca salariile angajaţilor din aceste sectoare să nu scadă după reintroducerea contribuțiilor la sănătate.
Plafoane pentru plățile în numerar
Tot din noiembrie se vor reduce plăţile în numerar la companii şi persoane fizice. Astfel, plăţile către persoanele juridice se vor putea face în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană.
În ceea ce priveşte încasările şi plăţile între o persoană juridică şi o persoană fizică, plafonul zilnic este de 5.000 lei către/de la o persoană, iar sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei, la finalul unei zile. Încasările şi plăţile cash între două persoane fizice se pot face în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.
Nerespectarea plafoanelor privind plățile cash se sancţionează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită care depășește plafonul
De la 1 ianuarie 2024 vor intra în vigoare noi măsuri fiscale ce vizează creşterea TVA pentru anumite produse şi servicii, dar şi introducerea de noi taxe şi impozite pentru bănci şi companii.
Impactul măsurilor fiscale
Creșterea impozitării microîntreprinderilor este una dintre măsurile care vor avea un impact major. Astfel, microîntreprinderile cu cifră de afaceri sub 300.000 lei vor simți o povară fiscală mai mare, ceea ce poate afecta profitabilitatea și potențialul de creștere.
Companiile mari vor fi supuse și ele unei taxe suplimentare, de 1% pe cifra de afaceri, afectându-și profitabilitatea și capacitatea de reinvestire a profitului obținut pe parcursul anului fiscal.
De asemenea, în urma implementării impozitului de 1% pentru bănci, aceste instituții de creditate vor resimți o presiune suplimentară asupra profiturilor, ceea ce poate afecta capacitatea lor de a oferi credite și servicii financiare.
Din păcate, eliminarea scutirii de impozit în IT poate afecta atragerea și retenția talentelor în sectorul IT.
În același timp, introducerea CASS pentru anumite sectoare poate pune o presiune suplimentară asupra angajaților și angajatorilor din aceste industrii.
Impozitarea cu 70% a veniturilor nedovedite poate încuraja conformitatea fiscală, dar poate genera și controverse legate de criteriile de dovedire a surselor de venit
Creșterea TVA-ului la alimente și băuturi poate duce la o scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor și poate influența comportamentul de consum. Pe de altă parte, majorarea accizelor la țigări și alcool poate determina o scădere a consumului și poate afecta industriile respective.
Presiuni inflaționiste
Toate aceste măsuri pot contribui la finanțarea cheltuielilor publice, dar pot genera și preocupări privind posibilele efecte determinate de creșterea inflației. În general, impactul acestor măsuri fiscale depinde de modul în care agenții economici și contribuabilii se adaptează la noile condiții. De asemenea, implementarea eficientă și echitabilă a acestor măsuri va fi crucială pentru succesul lor pe termen lung.
Conform Băncii Naționale a României, creșterea şi introducerea la începutul anului viitor a unor taxe şi impozite indirecte, în scopul consolidării bugetare, al căror impact va fi inflaţionist – deşi relativ modest şi tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale.
Membrii Consiliului BNR au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, însă noile măsuri vor avea un impact asupra evoluției ratei inflației.
Conform BNR, introducerea la începutul anului viitor a unor taxe şi impozite indirecte vor avea un efect inflaționist
Un impact semnificativ asupra companiilor
Impactul măsurilor fiscale cuprinse în legea pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament va fi unul semnificativ, în special pentru companiile care urmează să fie impozitate pe cifra de afaceri, în cazul cărora rata efectivă de impozitare va crește considerabil, la 20%-30%, după intrarea în vigoare a noilor reglementări, potrivit unei analize realizate de experții Deloitte România.
Cele mai afectate domenii vor fi tehnologia și telecomunicațiile, industria auto, retailul, domeniul farmaceutic și industria prelucrătoare. Potrivit analizei, impozitul pe cifra de afaceri ar aduce în plus la bugetul de stat 6,5 miliarde de lei pe an.
Conform sursei citate, acest pachet de măsuri tratează „un simptom” acut, dar nu și cauza „bolii”, ceea ce induce efecte adverse în economie. Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România, spune că este adevărat că deficitul bugetar trebuie redus și că era nevoie de măsuri în această direcție, însă ele par dezechilibrate, dat fiind faptul că impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporție de aproximativ 85% din taxarea suplimentară și, în consecință, în mică parte din reducerea cheltuielilor.
Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România, consideră că autoritățile au mers pe o abordare din care lipsesc studiile de impact, măsurile concrete de limitare a evaziunii fiscale și o viziune clară cu privire la reașezarea sistemului fiscal național în ansamblul său
„Rămâne de văzut care va fi impactul lor real în practică, dar este foarte important ca, din acest moment, să înceapă elaborarea unei strategii fiscale coerente, pe baza unor studii solide care, chiar dacă necesită timp pentru conturare, să reașeze sistemul fiscal pe baze corecte și sustenabile. De altfel, revizuirea cadrului fiscal este prevăzută și în PNRR, însă se pare că, cel puțin pentru moment, nu reprezintă o prioritate”, explică Vlad Boeriu.
Conform acestuia, factorii de decizie trebuie să identifice domeniile prioritare pentru dezvoltarea economiei naționale, cu productivitate mult peste medie, pe care să le stimuleze cu facilități fiscale și care să constituie unul dintre pilonii strategiei.
Noile măsuri fiscale. Generalizarea sistemului RO e-Factura
Pe de altă parte, pentru companii, o măsură importantă cuprinsă în această lege este cea legată de generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura pentru toate operațiunile taxabile în România, cu excepția exporturilor și a livrărilor intracomunitare. Procesul are două etape importante: între 1 ianuarie și 30 iunie 2024 este obligatorie raportarea facturilor în sistem electronic în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere, iar după 1 iulie 2024, facturile trebuie emise direct din sistemul RO e-Factura, astfel că, cele pe hârtie sau emise în vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal. Furnizorii vor beneficia de o perioadă de grație, în primele trei luni din 2024, în care nu se vor aplica amenzi pentru neconformare.
Prin generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura România se aliniază tendințelor la nivel european cu privire la facturarea electronică
Așadar, noile măsuri fiscale, vor avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, în special pentru companiile mari și pentru sectoarele construcțiilor, agriculturii și IT-ului. Implementarea acestor măsuri reprezintă o schimbare semnificativă în politica fiscală și va necesita adaptare rapidă din partea contribuabililor și angajatorilor. Acest lucru este esențial pentru a menține echilibrul economic și pentru a asigura sustenabilitatea fiscală.
Citește și Noi modificări în Codul Fiscal
