Care este viitorul alimentelor, așa cum le știm în prezent? În timp ce specialiștii vorbesc despre faptul că marii producători de alimente sunt cei care controlează lumea, micii fermieri găsesc din ce în ce mai greu resurse pentru a-și putea continua afacerile începute. Într-o eră a consumerismului paradoxul este că în timp ce în unele state consumatorii cumpără mult mai multă hrană decât pot consuma, iar mare parte din aceasta ajunge la coșul de gunoi, în alte țări ale lumii, oamenii își pierd viața din lipsa alimentelor.

Recoltele, în scădere

Un studiu recent realizat de cercetătorii australieni, americani și britanici arată că în fiecare deceniu, recoltele se micșorează cu un procent de 2% din cauza schimbărilor climatice. Cercetarea este una bazată pe 1.700 de simulări în mai multe regiuni și recolte, printre care orz, orez și grâu, iar specialiștii au luat în calcul o creștere de 2 grade Celsius a temperaturii medii până în anul 2015. Astfel, recoltele de grâu și de porumb vor fi nu doar primele afectate, dar și cele mai grav avariate, acestea vor fi cu până la 40% mai reduse.

Concluzia cercetătorilor este că dacă guvernele nu vor interveni pentru a ajuta fermierii să aleagă alte recolte sau să îi sprijine în orice alt fel, viitorul va fi marcat de un început al crizei alimentare.

Costul ridicat al folosirii terenurilor în scop arabil, lipsa pământului roditor, folosirea suprafețelor ridicate de pământ arabil pentru construcții industriale, creșterea rapidă a populației comparativ cu producția agricolă, randamentele agricole scăzute, resursele scăzute alocate producției sau disponibilitatea redusă de apă sunt doar câteva dintre principalele probleme care pot cauza începutul crizei alimentare, spun cercetătorii.

 Soluții

Pentru preîntâmpinarea problemelor cauzate de un eventual început al crizei alimentare, sunt necesare măsuri naționale, direcționate spre dezvoltarea agricolă prin proceduri tehnologice, pentru a mări randamentul acestora și a asigura producția la un nivel acceptabil, indiferent de schimbările meteorologice care pot surveni pe parcursul anului.

Mai mult decât atât, este necesară reducerea pierderilor de teren arabil și introducerea suprafețelor cât mai mari în circuitul agricol activ, lucru pe care țările în curs de dezvoltare nu îl văd ca fiind prioritar, mare parte din terenuri fiind destinată construcțiilor noi.

.

.

Hidroponia

O altă soluție propusă de cercetători este Hidroponia, o tehnică prin care nu este nevoie de pământ pentru a crește plantele, ci doar de apă. Nu este vorba despre o tehnologie de ultimă oră, conceptul fiind făcut public în anii ’30 de către specialiștii de la  Universitatea Berkeley din California, iar soluția este folosită din cele mai vechi timpuri. Plantele trăiesc astfel nu deasupra pământului, ci pe cursul apelor.

Orezul, de exemplu, se poate adapta rapid în acest mediu, întrucât rădăcina acestuia nu are nevoie de oxigenul pe care îl oferă pământul. Desigur, există multe reguli pentru o dezvoltare corectă. Prima și cea mai importantă este că nivelul de săruri minerale și al cantității de oxigen trebuie controlat în permanență. Rădăcinile sunt suspendate în apa curgătoare, iar plantele absorb constant nutrienți și oxigen. În cazul în care cultivatorul vrea să oprească dezvoltarea plantei, atunci cantitățile de oxigen și nutrienți vor fi mai mici și invers atunci când planta trebuie să crească pentru a aduce o producție mai mare.

Beneficiile acestei metode, pe lângă utilizarea apelor curgătoare și nu a pământului, sunt nenumărate, spun cercetătorii: asigură un control excelent pentru nutriția plantei, utilizează un potențial mai mare al planetei, recolta este îmbunătățită, timpul de dezvoltare al plantei este redus, așadar producția este mult mai ridicată, și elimină utilizarea erbicidelor și a pesticidelor.

Soylent, mâncarea viitorului? 

Dacă unii cercetători se axează pe modalități tradiționale și cunoscute de sute de ani pentru creșterea producției, cu scopul de a elimina riscurile crizei alimentare, Rob Rhinehart, un inginer de software, a lansat Soylent, un amestec hrănitor, plin de vitamine şi minerale care poate înlocui hrana așa cum o știm.

Produsul este sub formă de praf, iar Rob Rhinehart spune că shake-ul obținut din acesta este o adevărată soluție pentru cei care cred că dieta pe care o au nu este echilibrată, dar și pentru statele în care hrana este scumpă ori foarte rară.

Cu vitaminele și nutrienții de care organismul uman are nevoie, Soylent conține calciu, potasiu, zinc şi vitaminele A, B, C, D, E şi K, deci oferă energie, fără adaosuri suplimentare. Inventatorul lui se hrănește exclusiv cu acest shake și susține că din punct de vedere medical, organismul funcționează perfect.

Care sunt beneficiile unui astfel de produs? Nu e nevoie de factori externi omului pentru a-l produce, așadar schimbarea climei sau alte modificări asemănătoare nu vor avea niciun efect asupra acestuia. Este mult mai ieftin comparativ cu prețul alimentelor “tradiționale” și nu necesită niciun fel de tratament termic, praful este amestecat cu apă și este gata de consumat. Desigur, există nenumărate semne de întrebare. Psihologii spun că a lua masa cu prietenii este benefică nu doar la nivelul organismului, ci și psihologic pentru cei implicați. De cealaltă parte, oamenii care renunță la alimente pentru un compus precum Soylent renunță și la aromele preferate, deci nu vor fi satisfăcuți din acest punct de vedere de hrana sub formă de praf. Cu toate acestea, luând în calcul posibilitatea ridicată a unei crize alimentare de proporții, cum arată viitorul alimentației corecte, din punct de vedere al nutrienților pentru organism?