Piața IFD-urilor este de opt ori mai mare decât PIB-ul mondial. Odată cu criza economică și financiară care a început în anul 2007 în Statele Unite ale Americii și care s-a răspândit rapid în întreaga lume, noțiunea de instrumente financiare derivate a devenit din ce în ce mai populară.
Cu toate acestea, nu se știe cu exactitate ce reprezintă acestea, care a fost ”rolul” lor în această criză sau care sunt riscurile asociate lor.
Ce sunt instrumentele financiare derivate (IFD)?
Instrumentele financiare derivate reprezintă instrumente financiare a căror valoare depinde de sau derivă din valoarea altui activ, denumit activ de bază sau activ suport, potrivit definiției date în Normă privind instrumentele financiare derivate, nr. 10 din 1 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României. Mai exact, acestea sunt instrumente financiare al căror randament are la bază randamentul oferit de un alt instrument financiar sau de o anumită marfă, pe piețele de mărfuri. Prin urmare, randamentul IFD-urilor este derivat din evoluţia preţului unui alt instrument, marfă sau alt activ.
Instrumentele financiare derivate pot fi dezvoltate având la bază orice tip de activ sau eveniment care deține o valoare anume sau un rezultat aleatoriu. Aici pot fi incluse aurul, acțiunile unor companii, contracte, indici bursieri, valute etc.
Activul de bază poate fi o marfă, o acțiune, o obligațiune, o rată a unei dobânzi, un indice bursier sau oricare alt instrument tranzacționabil
IFD-urile pot fi utilizate atât pentru acoperirea riscurilor, cât și pentru achiziționarea de riscuri în scopul efectuării de profituri. Se numesc instrumente derivate deoarece valoarea lor „derivă” dintr-un „suport”, de exemplu un instrument financiar, o materie primă, o variabilă a pieței sau chiar un serviciu.
Contracte de transfer al unui risc
La fel, Asociația Internațională pentru Swapuri și Derivative definește instrumentele financiare derivate drept contracte de transfer al unui risc, a căror valoare depinde de valoarea unui activ de bază.
Cele mai des întâlnite instrumente financiare derivate sunt opțiuni, futures, forward swap, precum și diferite variații ale acestora. Instrumentele financiare derivate pot fi tranzacționate pe piețe financiare (burse) sau pe piețe extrabursiere.
Un instrument derivat este încadrat în această categorie dacă îndeplinește următoarele condiții simultan:
– valoarea lui depinde de valoarea unui activ de bază;
– nu necesită o investiție netă inițială sau presupune o investiție inițială mai mică decât cea necesară pentru alte active cu răspuns similar la modificările pieței;
– este decontat la o dată ulterioară.
Fiind vorba de instrumente complexe care dețin un potențial major de câștig sau de pierdere, instrumentele financiare derivate nu sunt recomandate investitorilor fără experiență pe piețele de capital, conform informațiilor publicate pe Bursa de Valori București.
Ce IFD-uri se pot tranzacționa pe bursele din România?
În țara noastră, instrumentele financiare au apărut prima dată la Bursa Monetar Financiară și de mărfuri de la Sibiu (Bursa de la Sibiu) în 1997, prin intermediul contractelor futures, iar din septembrie 2007, la Bursa de Valori București se tranzacționează instrumente financiare derivate care au ca activ suport indicii bursieri BET și BET-FI.
Cele mai importante categorii de instrumente financiare, în funcție de volumul tranzacționat și cel aflat în circulație, sunt derivatele de risc de dobândă, derivatele de risc de credit, derivatele pe acțiuni și derivatele pentru mărfuri.
Indicele BET al Bursei de Valori București a apărut ca urmare a nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performanțelor activității pieței bursiere, iar indicele sectorial BET-FI reflectă tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate în cadrul Bursei.
Ce rol au instrumentele financiare derivate?
Deși inițial IFD-urile au fost create ca un mijloc de acoperire a unor riscuri, acestea au ajuns să fie folosite în special de speculatori. Așadar, scopul acestora a fost reprezentat de dorința operatorilor economici de a-și acoperi riscurile comerciale sau financiare ale operațiunilor efectuate de ei.
Cele mai complexe instrumente financiare
Însă, odată cu avansul volumului de tranzacționare al burselor internaționale, IFD-urile s-au diversificat atât de mult – devenind din ce în ce mai complexe – încât numeroși investitori de renume și multe autorități de reglementare, inclusiv Comisia Europeană, consideră că acestea ar trebui să fie interzise sau mai strict reglementate, întrucât au ajuns un instrument folosit de speculatori pentru a vinde active ”toxice”, așa cum le numește miliardarul american Warren Buffett.
De asemenea, există multe voci care susțin că, de fapt, aceste instrumente au stat la baza crizei financiare din 2007, iar din acest motiv se face, în continuare, lobby pentru interzicerea lor de la tranzacționare.
Conform datelor făcute publice de Bank of International Settlements, valoarea totală a pieței derivatelor se ridica la 648 trilioane dolari la finele anului 2011. Tot atunci, Produsul Intern Brut mondial totaliza 79,39 trilioane de dolari. Printr-un calcul simplu, putem observa că piața mondială a produselor financiare derivate este de aproape opt ori mai mare decât întreaga economie a lumii, iar acest lucru ar trebui să ridice unele semne de întrebare pentru investitorii de bună-credință.
Piața mondială a produselor financiare derivate este de aproape opt ori mai mare decât întreaga economie a lumii
Conform analiștilor financiari, problema este reprezentată de faptul că sunt vândute la pachet o mulțime de active, fără o cunoaștere detaliată a produselor și fără conștientizarea riscurilor potențiale.
De ce nu se pot interzice instrumentele derivate?
Pe de altă parte însă, economiștii spun că, plecând de la scopul pentru care au fost create, instrumentele financiare derivate reprezintă pentru agenții economici instrumente importante de transfer al riscului și, prin urmare, interzicerea lor ar limita posibilitățile companiilor și firmelor de a-și acoperi diverse riscuri generate de piață.
Prin urmare, majoritatea specialiștilor în domeniu spun că cea mai bună soluție ar fi reprezentată de o mai strictă reglementare a instrumentelor financiare derivate, astfel încât investitorii să nu mai achiziționeze la pachet extrem de multe active fără a ști cum a fost format acel instrument derivat.
Majoritatea specialiștilor în domeniu spun că cea mai bună soluție ar fi o mai strictă reglementare a instrumentelor financiare derivate
În acest sens, Comisia Europeană a propus încă de acum aproape 10 ani o normă de reglementare prevăzută într-o rezoluție, pe care a și dezbătut-o public de nenumărate ori, însă nici până în prezent aceasta nu a ajuns să fie analizată sau votată în Parlamentul European. Prin urmare, nu se poate ști cu exactitate dacă noile reguli propuse de Comisia Europeană se vor aplica vreodată.