Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia lumii deţine o valoare medie a IQ-ului, adică între 90 și 110. Deseori, inteligenţa este luată drept cultură generală, capacitate de a memora sau înţelepciune, însă acest termen este de fapt cuantificat prin capacitatea cognitivă a unei persoane, de viteza de înţelegere şi de deducţie pe care o deţine un om. Coeficientul de inteligenţă sau IQ-ul reprezintă una dintre modalităţile prin care inteligenţa umană se poate măsura.
În general, există mai multe tipuri de inteligenţă: logică, matematică, vizuală, lingvistică sau emoţională, însă cea care se măsoară prin testele de IQ face referire la abilităţile mentale ale unei persoane de a înţelege diverse lucruri şi la rapiditatea de a face raţionamente prin deducţie şi inducţie matematică.
Prima definiţie a IQ-ului
Pentru prima dată în istorie, mai exact în anul 1912, cel care a dat o definiţie IQ-ului a fost psihologul german William Stern. Conform acestuia, coeficientul de inteligenţă este reprezentat de raportul dintre vârstă mentală estimată şi vârsta cronologică actuală. De exemplu, dacă un copil de 10 ani are vârsta mentală a unei persoane de 13 ani, atunci IQ-ul lui este de 130.
Un IQ între 90 şi 110 este considerat mediu
Metoda de calcul dată de Willian Stern se foloseşte însă numai în cazul copiilor. În cazul adulţilor se calculează un coeficient derivat, cunoscut ca fiind o deviaţie IQ. Acesta este folosit la compararea nivelului capacităţilor mentale a unui individ cu nivelul mediu al unei populaţii.
Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia lumii deţine o valoare medie a IQ, adică între 90–110, iar 13% intră în categoria între 110 şi 139. În plus, doar 1,5% din locuitorii planetei ating scorul nivelului de geniu.
Numai 1,5% din locuitorii planetei ating scorul nivelului de geniu
Persoanele cu inteligenţă redusă deţin scoruri între 80 şi 89, iar un IQ sub nivelul 70 desemnează o serie de categorii de afecţiuni mentale.
Cei mai deştepţi oameni în funcţie de coeficientul IQ:
- Johann Goethe
Locul întâi al clasamentului nu este ocupat de Einstein, aşa cum poate ne-am fi aşteptat.
Cel mai inteligent om de pe Pământ a fost Johann Goethe (1749-1832), poet german, ilustru gânditor și om de știință, precum şi una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale, al cărui IQ varia de la 210 la 225.
Sidis a fost un copil-minune din Statele Unite, cu abilități matematice remarcabile, care stăpânea mai multe limbi străine. La vârsta de 2 ani, William Sidis citea “The New York Times” și scria scrisori pe o mașină de scris. Acesta a fost acceptat la Harvard la doar 9 ani, dar universitatea nu l-a lăsat să frecventeze cursurile întrucât era „imatur din punct de vedere emoţional”. Sidis s-a stins din viaţă la 46 de ani, în urma unui accident vascular cerebral.
- Albert Einstein
Albert Einstein (1879-1955) se află pe locul al doilea al celor mai inteligenţi oameni de pe Pământ, celebrul fizician având un IQ cuprins între 205 şi 225. Fiind cel mai bine cunoscut pentru teoria relativității, Albert Einstein a încercat să respingă teoria cuantică până când a murit, în anul 1955, la vârsta de 76 de ani.
În plus, în prezent, teoriile lui Einstein îşi găsesc noi aplicaţii. De exemplu, în iunie 2017, astronomii au descoperit o nouă aplicație pentru teoria relativității, formulată în urmă cu un secol de Albert Einstein, pe care o vor folosi pentru a obține o măsurare directă a dimensiunilor stelelor din Univers.
- Leonardo da Vinci
Leonardo da Vinci (1452-1519) se află pe locul al treilea al celor mai deştepţi oameni, având un IQ estimat la 180 -220. Pictor, sculptor, arhitect, muzician, matematician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor, Leonardo da Vinci este considerat cel mai talentat om care a trăit vreodată.
Leonardo da Vinci s-a făcut remarcat, de asemenea, şi pentru inovațiile sale tehnologice, cum ar fi mașinile de zbor sau vehicule blindate.
- Isaac Newton
Isaac Newton (1643-1727) ocupă poziţia a 4-a în clasamentul oamenilor cu cel mai mare IQ. Fiind cunoscut mai ales pentru legea gravitației, fizicianul și matematicianul a stat la baza revoluției științifice a secolului al XVII-lea. IQ-ul acestuia variază de la 190 la 200 prin măsurări diferite.
IQ-ul lui Isaac Newton variază de la 190 la 200 prin măsurări diferite
Isaac Newton a fost primul om care a reuşit să demonsteze că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice.
- James Maxwell
Locul al cincilea în topul celor mai inteligenţi oameni este ocupat de James Maxwell (1831-1879), un fizician şi matematician din Scoţia. Acesta este cel care a pus bazele teoriei cuantice, fiind venerat de mulți oameni de ştiinţă, inclusiv de Einstein.
Cea mai remarcabilă realizare a sa a fost reprezentată de formularea teoriei clasice a radiațiilor electromagnetice, care reunește, pentru prima dată, electricitatea, magnetismul și lumina ca manifestări ale aceluiași fenomen.
IQ-ul său este estimat undeva între 190 şi 205.
Unde trăiesc cei mai inteligenţi oameni ai lumii
Unii dintre cei mai inteligenţi oameni ai lumii locuiesc în Statele Unite sau în ţări precum Suedia, Germania şi Finlanda, potrivit unui raport realizat de Macquarie Bank din Australia, care a realizat un clasament cu 13 zone geografice de care sunt atrase minţile luminate. Din nefericire, însă, ţara noastră nu se află în acest top.
În România, testările Mensa pentru stabilirea IQ-ului se susțin de patru ori pe an, două sunt organizate în București, iar celelalte două în Iași și Cluj. La ora actuală, 173 români au dovada inteligenței, fiind printre cei care au obținut un scor ridicat la testări, devenind membri Mensa România
Clasamentul are la bază o cercetare din cartea ,,Cele mai deştepte locuri de pe Pământ”, scrisă de Antoine van Agtamael şi Fred Bakker.
În SUA, cele mai atractive zone pentru cei inteligenţi sunt Silicon Valley, Austin, Cambridge, California, Massachusetts şi Texas. Acest lucru are o explicaţie destul de simplă: lucrurile care îi atrag către aceste zone sunt prestigioasele universităţi Harvard şi Stanford, precum şi industria IT.
În Europa, cele mai atractive zone sunt Eindhoven şi Zurich, dar şi o serie de oraşe din Suedia, Olanda, Elveţia, Germania şi Finlanda. Pe lângă universităţile de aici, oamenii inteligenţi caută domenii care vizează industria medicală, ştiinţa vieţii, industria materialelor semiconductoare sau comunicarea wireless.
