Cele mai mari probleme ale agricultorilor români

26.01.2015

Federația AGROSTAR cere Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) rezolvarea urgentă a unor probleme cu care se confruntă domeniul, precum modul de acordare a subvențiilor, haosul legislativ, reducerea TVA la produsele alimentare, măsuri pentru facilitarea desfacerii producției și stimularea creării de locuri de muncă în agricultură.

“Am înaintat Ministerului Agriculturii un document cu toate problemele din sector și cu măsurile pe care le propunem pentru redresarea acestui domeniului, care, deşi are o contribuţie însemnată la PIB, a fost neglijat de toţi guvernanţii. Politicile de până acum au dus la o decapitalizare sistematică a agricultorilor români. Vrem ca agricultorul român să fie pe picior de egalitate cu fermierii din celelalte state UE, să beneficieze de aceleași facilități. Dacă alte țări își apără fermierii și își promovează produsele, noi suntem în continuare o piață de desfacere și fermierii noștri cu greu își fac loc pe piață, pentru că nu sunt competitivi, din cauza unui tratament fiscal discriminator în raport cu colegii lor din UE. La acesta se adaugă legislaţia confuză și schimbarea permanentă a acesteia”, a declarat secretarul general al Federației, Horațiu Raicu.

Renunțarea la obligativitatea încasării subvențiilor prin bănci

Federaţia propune renunțarea la obligativitatea încasării subvențiilor prin băncile comerciale, deoarece fondurile cuvenite se diminuează prin aplicarea comisioanelor bancare.

„Cerem revizuirea acordurilor încheiate cu băncile comerciale, verificarea comisioanelor și dobânzilor practicate pentru acest serviciu, cât și acordarea de credite cu dobânzi mici, cu termene de grație cât mai mari, pentru producția agricolă. Dacă se dorește păstrarea acestei practici, normal ar fi să se negocieze cu o bancă cu capital majoritar de stat prin care să se facă aceste plăți și care, totodată, să acorde agricultorilor credite sau capital de lucru la dobânzi preferențiale cu perioade de grație avantajoase pentru agricultori”, precizează Horațiu Raicu.

Reducerea TVA

O altă problemă este legată de reducerea TVA la produsele din carne.

AGROSTAR susţine ca reducerea TVA să se facă pe toata filiera. Deşi, patronatul din alimentație susține reducerea taxei pe valoarea adăugată la produsele din carne, nimeni nu susține scăderea TVA la creșterea animalelor, în contextul în care în ţara se cresc foarte puține porcine, iar de vaci de carne nici nu poate fi vorba. Prin urmare, din creșterea animalelor nu este asigurat necesarul de consum, diferența fiind adusă din import.

„Atunci ne punem fireasca întrebare: cui îi este benefică măsura scăderii TVA la produsele din carne? Nu cumva procesatorilor care oricum importă animalele, iar multe din produsele din carne numai carne nu mai conțin…? De ce Ministerul Agriculturii nu s-a gândit să nu mai impoziteze producția, creșterea de animale, creând astfel premisa susținerii sectorului de creștere a animalelor, fapt ce ar conduce la o materie primă ieftină și numai după aceea putem discuta de scăderea TVA-ului la procesare pentru a putea fi siguri de scăderea prețului pe produse?”, a afirmat secretarul general al AGROSTAR.

Subvenționare indirectă a producției agricole

De asemenea, este nevoie de găsirea unor variante de subvenționare indirectă a producției agricole cum ar fi renunțarea integral la acciza pentru motorina folosită în agricultură. Practic, agricultorul trebuie să poată cumpăra direct de la pompă motorină pentru agricultură fără acciză, ceea ce înseamnă o scădere de preț cu circa 50% pentru motorina utilizată în agricultură.

„Dacă nu se găsesc modalități de subvenționare indirectă a producătorilor agricoli sau a culturilor agricole, nu putem pune pe picior de egalitate producătorii agricoli autohtoni cu cei din UE care cumpără motorina pentru agricultură la jumătate de preț”, precizează Horațiu Raicu.

Introducerea normei pe venit a creat probleme majore

Totodată, conform sursei citate, introducerea normei pe venit a creat probleme majore și necesită o rezolvare urgentă. Prin adoptarea acestui mod de a plăti impozit în agricultură nu s-a făcut altceva decât să se recunoască faptul că statul nu are capacitatea de a eradica evaziunea fiscală din agricultură.

„Norma pe venit nu face altceva decât să impoziteze producția, și nu comercializarea. Prin urmare producătorul agricol plătește impozit, chiar dacă tot ceea ce produce este pentru consum propriu, și nu pentru comercializare sau plătește impozit atât pentru ceea ce a produs pentru consumul propriu, cât și pentru ceea ce a produs pentru comercializare. Mai mult, cuantumul acestora se stabilește la nivelul fiecărui județ de către Direcțiile Agricole, care pe categorii de produse agricole stabilesc cuantumul acestora într-un mod subiectiv și nu obiectiv și același produs agricol într-un județ are un cuantum mai mare, iar același produs agricol în județul limitrof are un cuantum mai mic, în aceleași condiții de mediu și de sol. Să nu mai spunem de faptul că pentru crescătorii de animale nu s-a definit exact pentru ce categorie de animale plătesc impozit. Astfel, se impune reglementarea acestei situații pe un principiu de impozitare a comercializării și nu a producției”, precizează secretarul general al AGROSTAR.

Prin apariția legii referitoare la certificatele de producător se creează și posibilitatea impozitării produselor agricole prin aplicarea unui impozit pe vânzare, deoarece pe lângă certificatele de producător se introduc și carnetele de producător, carnete în care producătorul agricol este obligat să scrie produsele, cantitățile și prețurile cu care acesta le-a comercializat. Prin urmare, impozitul poate fi aplicat pe baza acestor documente prin aplicarea unei cote, iar situația este confuză și trebuie clarificată.

Neimpozitarea producției agricole comercializate

Nu în ultimul rând Federaţia propune chiar neimpozitarea producției agricole comercializate, cu condiția ca producătorul agricol să fie organizat în cea mai simplă formă respectiv P.F.A (persoană fizică autorizată), Întreprindere Individuală, Întreprindere Familială, dar și asociații de producători, grupuri de producători, cooperative agricole, etc cu condiția să comercializeze produsele pe bază de factură fiscală sau bon fiscal .

„Putându-se stabili un prag până la care producătorul agricol să nu fie impozitat, de ex. 200.000 euro pe cifra de afaceri. Propunem și susținem o astfel de prevedere pentru că impozitul de 16 % pe venit este un impozit virtual, impozitele pe care statul este sigur că le încasează fiind acciza, impozitele pe muncă și TVA-ul. Prin urmare acordarea de facilități fiscale producătorilor agricoli până la un anumit prag, dar cu condiția să fie cel puțin PFA și să valorifice producția obținută pe bază de factură fiscală sau bon fiscal, după caz, nu face altceva decât să scoată la suprafață producția obținută, pe de o parte, iar pe de altă parte să creeze premisa ca PFA-ul să angajeze personal deoarece este știut faptul că producătorii agricoli nu pot produce și comercializa în același timp și sunt nevoiți să își găsească alte persoane care să le vândă produsele”, conform patronatului.

Federaţia mai cere ca în legea pajiștilor să nu se regăsească primăriile, acestea fiind ”Unități Administrativ Teritoriale”.

”Beneficiari ai pășunii ar trebui să fie crescătorii de animale, nu asociațiile care nici măcar nu au cod de exploatație. Trebuie verificat modul de concesiune a pășunilor, legalitatea încheierii contractelor de concesiune și modul de aplicare a legii”, conform sursei citate.

Rezolvarea statutului stațiunilor de cercetare – dezvoltare

De asemenea, Federaţia solicită de mai mult timp rezolvarea de urgență a statutului stațiunilor de cercetare – dezvoltare.

„Consideram că găsirea de soluții prin acte normative pentru comercializarea producției agricole în vederea protejării producătorului agricol ar trebui să fie în atenția Ministerului Agriculturii. Astfel, dacă ne gândim să avem un grad mare de absorbție a noului PNDR 2014 – 2020, trebuie să avem în vedere și umplerea ”golului” dintre producție și comercializare, dacă nu dorim ca pe de o parte să absorbim bani, iar pe de alta să îi dăm înapoi”, au mai spus reprezentanţii AGROSTAR.

În plus, aceştia consideră că este nevoie de o rezolvare a problemelor salariaților din sectorul agricol care să aibă în vedere pregătirea profesională și salarizarea.

Citiți și despre: