România are cea mai redusă rată de absorbție a fondurilor europene în perioada 2007-2014, față de cele înregistrate în Ungaria, Polonia sau Țările Baltice, potrivit datelor dintr-un raport KPMG. În procente (din totalul sumelor alocate și banii primiți), România înregistrează o rată de absorbţie de 56%, adică 10,75 miliarde de euro, Bulgaria: 77%, 5,1 miliarde euro, Cehia: 69%, 18,1 miliarde euro, Estonia: 87%, 3 miliarde euro, Ungaria: 87%, 21,7 miliarde euro, Letonia: 86%. 3,9 miliarde euro, Lituania: 88%, 6 miliarde euro (are cea mai mare absorbție ca procentaj), Polonia: 78%, 52,5 miliarde euro (cu cea mai mare sumă absorbită), Slovacia: 65%. 7,6 miliarde euro și Slovenia: 83%. 3,4 miliarde euro.
Când vine vorba de înfiinţarea unei noi firme, tinerii antreprenori sunt descurajaţi în primul rând de lipsa soluțiilor pentru garantarea investiției, prin bunuri sau prin susținerea unui grup de firme. Cum băncile sunt destul de rezervate în acordarea unui credit fără garanții pentru o afacere nouă, obținerea unei cofinanțări pentru un start-up devine şi mai dificilă.
Lipsa de experiență în managementul afacerii, care, de multe ori, implică supradimensionarea investiției şi o previzionare nerealistă a pieței de desfacere și a volumului de vânzări, reprezintă o altă problemă a tinerilor antreprenori. De asemenea, întocmirea unui plan de afaceri nerealist şi punerea în aplicare, în mod eronat, a ideii de afaceri, poate conduce la imposibilitatea susținerii cofinanțării și îndeplinirii indicatorilor asumați prin proiect.
