Centrala Nuclearelectrică Cernavodă produce 18% din necesarul energetic al României. O mare parte din energia produsă în România provine din surse nucleare, adică de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Conform ultimelor date disponibile ale Institutului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie – aprilie 2018 producţia de energie a ţării a fost de  71,7 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 60.700 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce importurile au reprezentat 4,35 milioane tep.

Producţia din termocentrale a fost de 9.488,6 milioane kWh, în scădere cu 652 milioane kWh (-6,4%). Producţia din hidrocentrale a fost de 6.440,9 milioane kWh, în creştere cu 1.304,9 milioane kWh (+25,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3.952,6 milioane kWh, în scădere cu 67,1 milioane kWh (-1,7%).

În primele patru luni ale anului, producţia de energie din centralele nuclearo-electrice a fost de 3.952,6 milioane kWh

Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, o sursă importantă de energie

Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă reprezintă o sursă importantă de energie, fiind unica unitate de acest fel din România. În prezent, funcționează reactoarele I și II, care împreună asigură aproximativ 18% din consumul de energie electrică al României.

Misiunea Nuclearelectrica, companie care deţine centrala de la Cernavodă, este reprezentată de producerea de energie electrică și termică “curată” pentru mediu, în condiții de securitate nucleară ridicată şi eficiență economică crescută.

Emisiile de dioxid de carbon ale unei centrale nucleare sunt zero

 Istoricul centralei nucleare

Ideea construirii unei centrale nucleare a apărut în România în anii ’60-’70. Astfel, la începutul anilor ’70, ţara noastră a purtat negocieri pentru cumpărarea de reactoare nucleare energetice atât cu Canada, cât și cu URSS.

Reactoarele cu uraniu natural și apǎ grea CANDU au fost alese astfel încât ţara noastră să nu depindă de nicio tehnologie pe care nu o deţinea. În plus, s-a ales tehnologia cu apă grea întrucât era mult mai accesibilă în ceea ce priveşte costurile, decât cea de îmbogățire a uraniului.

Prin urmare, în 1977, România și Canada au semnat un acord de cooperare privind utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice și au început negocierile pentru realizarea centralei de la Cernavodă. La finele anului 1978 a fost semnat un contract de licențǎ pentru tehnologia CANDU. Tot atunci au fost semnate şi înţelegerile pentru servicii de inginerie, asistențǎ tehnicǎ și servicii de procurare necesare pentru realizarea părții nucleare (reactorul CANDU) a Unitǎții 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodǎ.

Aprobarea localizării Centralei nuclearelectrice, care deţinea în proiect patru unitǎți de producţie de 660 MWe fiecare, la  Cernavodǎ a fost datǎ prin decret al Consiliului de Stat, la începutul anului 1979.

Prima unitate de la CNE Cernavodǎ urma a fi pusǎ în funcțiune şase ani mai târziu, însă nu a fost posibil aşa ceva. La finele lui  1989, numai  40-50% din prima unitate era construită.

Ulterior, în 1990, Guvernul a invitat o misiune de experți din partea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică – AIEA pentru a inspecta șantierul de la Cernavodǎ şi a constata că  lucrările nu îndeplineau cerințele internaționale de securitate nuclearǎ. Misiunea a indicat că există deficiențe serioase și a recomandat terminarea doar a primei unităţi, celelate fiind trecute în conservare. Astfel, în 1991, s-a semnat un contract pentru finalizarea Unitǎții 1, pusă în funcțiune cinci ani mai târziu. Unitatea 2 a fost terminată și pusă în funcțiune în anul 2007. Unitǎțile 3, 4 și 5 se află şi în prezent în conservare, existând discuţii şi un memorandum încheiat cu o companie din China pentru a investi în acest proiect.

– anul 1979 – încep lucrările de construcție

– anul 1996 – este dată în funcțiune Unitatea 1

– anul 2007 – este dată în funcțiune Unitatea 2

Cum funcţionează centrala nucleară?

Centrala de la  Cernavodă utilizează tehnologie canadiană, care are la bază conceptul de reactor nuclear CANDU (Canadian Deuterium Uranium). Un asemenea reactor funcţionează cu uraniu natural şi foloseşte apă grea drept moderator şi agent de răcire.

Energia nucleară este eliberată prin reacții nucleare de fisiune și de fuziune sau prin dezintegrare radioactivă

Mai exact, energia produsă prin fisiune nucleară constă într-o serie de reacţii nucleare în lanţ, proces efectuat de reactorul nuclear.

.

.

O centrală nucleară reprezintă o instalație complexă de producere a energiei electrice din energie termică, obținută prin întreținerea unei reacții nucleare de fisiune controlată. Acest proces este realizat de reactorul nuclear, conform Nuclearelectrica.

Zona activă unui reactor de tip CANDU este situată într-un rezervor cilindric orizontal numit Calandria, cilindru prevăzut la capete cu două protecții formate din plăci de oțel.

Vasul Calandria și protecțiile de capăt sunt străbătute de 380 de tuburi în care sunt amplasate 380 de tuburi mai mici, denumite tuburi de presiune. În aceste tuburi de presiune sunt introduse fascicule de combustibil.

Într-un reactor nuclear, căldura este produsă prin scindarea atomilor de uraniu din combustibil. Atunci când un atom este scindat în urma ciocnirii cu un neutron aflat în mișcare, are loc o eliberare semnificativă de energie, reacție nucleară denumită reacție de fisiune.

Dacă neutronii eliberați în urmă reacției de fisiune sunt moderați, probabilitatea unei ciocniri atomice crește. Astfel se inițiază și se întreține reacția de fisiune în lanț, care multiplică energia eliberată.

Căldura de la un reactor nuclear este folosită pentru a transforma apa în abur. Aburul rotește paletele unei turbine care pune în mișcare un generator producător de electricitate.

Căldura produsă în reactor prin fisiunea nucleelor de uraniu este preluată de apa grea, folosită drept agent de răcire, și transferată apei ușoare care se transformă în abur, iar acesta antrenează un turbogenerator care transferă energia electrică în Sistemul Energetic Național.

Investiţii planificate

Nuclearelectrica, compania care deţine Centrala nucleară din Cernavodă, şi-a planificat investiţii de 1,8 miliarde lei până în anul 2020. Fondurile vor merge atât în cele două reactoare de la Cernavodă, cât şi în sediul central al companiei.

Astfel, 170 de milioane de lei vor fi alocate pentru studii privind extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1 prin retubarea reactorului şi retehnologizarea sistemelor principale.

Nuclearelectrica plănuieşte investiţii de 1,8 miliarde lei până în anul 2020

De asemenea, peste 52 de milioane de lei vor fi direcţionate pentru continuarea construcţiei depozitului intermediar de combustibil ars, care va fi finalizat în mai multe etape până în 2047.

Totodată, 92 de milioane de lei vor fi investite în îmbunătăţirea răspunsului centralei nucleare din Cernavoadă, respectiv a funcţiilor de securitate nucleară în cazul evenimentelor din afara bazelor de proiectare.

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, construite cu ajutorul chinezilor

În noiembrie 2017, a fost încheiat parteneriatul cu China privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă. Memorandumul a fost semnat de Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation. Compania chineză va deţine 51% din acţiunile societăţii joint-venture ce va fi formată şi va prelua valoarea investiţiei SNN în filiala EnergoNuclear SA. În plus, conform memorandumului, participarea părţii române nu va putea să scadă sub 30%.

Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă va răspunde necesităţilor energetice ale ţării şi va ajuta la îndeplinirea ţintelor impuse de Uniunea Europeană privind politica de decarbonizare.

Investiţia în realizarea celor două noi reactoare, care vor folosi tot tehnologia CANDU, este estimată la 6 miliarde de euro

Investiţia în realizarea celor două noi reactoare, care vor folosi tot tehnologia CANDU, este estimată la 6 miliarde de euro. Termenul de realizare este de 7 ani de la data semnării contractului între cele două părţi.