CIO National Conference, cel mai mare eveniment dedicat Chief Information Officer-ilor (CIO) şi profesioniştilor IT din România, a ajuns la a şasea ediţie. Organizată de CIO Council şi Revista CARIERE, conferinţa reuşit să srtângă o comunitate de factori de decizie din acest domeniu pentru a dezbate subiecte precum tendinţe în IT, noul regulament european de protecţie a datelor, impactul inteligenţei artificiale, salarii şi criza de talente.

Primul subiect abordat a fost reprezentat de intrarea CIO Council Romania în cadrul EuroCIO (independentă, non-profit, înregistrată în Bruxelles), fiind singura asociație pan-europeană care reprezintă executivii CIO și directorii IT la nivel european.

Moderatorul evenimentului, Yugo Neumorni (președinte CIO Council și IT Director Hidroelectrica) este membru în Boardul asociației, totodată ocupând și funcţia de Cybersecurity Council Chairman. Acesta a spus că EuroCIO militează pentru o platformă unică pentru executivii CIO și Senior IT Professionals, în care aceştia pot schimba informații, împărtăşi experiențe și studii de caz, pot stabili contacte și pot face networking la nivel european.

Yugo Neumorni l-a invitat pe scenă, după acest discurs, pentru a da mai multe informaţii, pe Emmanuel Gaudin, CIO în cadrul companiei Lagardère și Chairman al asociaţiei EuroCIO, despre care a spus că a fost creată în 2004, „de către CIO, pentru CIO”.

„Suntem independenţi şi reprezentăm foarte mulţi angajaţi din domeniul IT”, a continuat acesta, care a mai afirmat că membrii asociației gestionează bugete în valoare de 150 de miliarde de euro.

Activitatea EuroCIO este structurată în trei consilii: primul care se ocupă de relaţia cu furnizorii, al doilea este dedicat securităţii cibernetice, iar cel de-al treilea se axează pe inovare, de a cărui coordonare se ocupă Emmanuel Gaudin.

„De asemenea, există şi grupuri de lucruri, dar asociaţia organizează şi cursuri. Motivul? „Am observat că mediul universitar nu formează anumite competenţe, prin urmare am dezvoltat acum ceva vreme un curs dedicat celor care ocupă funcţia de CIO. De asemenea, avem un alt curs dedicat managementului securităţii informaţiilor şi unul despre arhitectură de business”, a explicat Emmanuel Gaudin.

Acesta a vorbit despre cele mai importante tendinţe din domeniul IT, care sunt următoarele:

Platforme și cloud: „Ascensiunea cloud-ului a început cu 6-8 ani în urmă, dar, legat de ce se întâmplă azi, cred că asistăm la o bătălie între SUA și China. Din păcate Europa nu e atât de activă în domeniu, nu suntem atât de puternici, dar trebuie să începem să dezvoltăm această piață”.

Orașe inteligente și mobilitate autonomă: „Astăzi, Internet of Things și senzorii ne oferă foarte multe date. Iar ce am descoperit anul acesta este că aceste platforme creează standarde noi, astfel că WiFi ar putea fi înlocuit de un nou tip de rețea, cu standarde noi, iar noi trebuie să fim atenți cu toții la această tendința, căci ar schimbă multe”.

Datele: „Sunt o componentă importantă în fiecare domeniu, iar inteligența artificială aduce o valoare sporită acestor date”.

5G: „Este în plan pentru 2020 și aduce un internet mult mai rapid. Legat de viteză, poate va fi de 10 ori mai mare, iar acest aspect va dezvolta industria telefoanelor mobile, industria va continua să se dezvolte pentru a oferi produse performante fiecărui client”.

Hardware și cipuri tot mai sofisticate: „Azi asistăm la o bătălie între cip și cloud”.

E-privacy: „Cât despre viața privată pe Internet, e o tendință, mai ales în ceea ce privește directiva privind protecția datelor. Cred că peste tot în lume vom asista la standarde asemănătoare ca cele impuse de GDPR pentru UE”.

Emmanuel Gaudin a extras dintr-un studiu principalale trăsături ale un CIO bun:

– echilibru clar între hard şi soft skills;
– capacitate de comunicare dezvoltată;
– o bună înţelegere a business-ului;
– abilitatea de a transpune informaţii financiare în observaţii relevante;
– experienţă vastă în livrarea proiectelor despre managementul schimbării;
– o experienţă considerabilă în cadrul unor culturi şi medii de lucru diverse;
– să fie priceput la managementul talentelor.

Salarizare şi beneficii în domediul IT

Oana Botolan, Managing Partner, Cteam România (Cteam Human Capital, parte din Cteam Group), a prezentat un raport realizat în parteneriat cu ANIS, care are o concluzie interesantă: în rândul IT-iştilor, diferenţa salarială se face în funcţie de tehnologie, astfel că poziţia pe care o ocupă un specialist nu mai e la fel de relevantă ca înainte, când vine vorba de bani.

„Diferențele de nivel de salariu în funcție de tehnologii sunt foarte mari în România, iar diferența nu se mai face în funcție de rol, ci de tehnologii. Studiul a luat în calcul 64 companii, au fost analizate 8.500 de puncte de date și au fost 174 de joburi acoperite. Am mai remarcat că, în industria IT, concurența nu mai e între multinaționale, pentru că oamenii buni pot să se ducă către companii medii sau să intre în antreprenoriat. Deci lupta pentru talente e cu toată lumea”, a punctat Oana Botolan.

Ea a mai declrat că un tânăr absolvent care se angajează în IT va avea un salariu de pornire net de aproape 8.000 de lei, în timp ce media pentru angajare în alte domenii e de 2.600 de lei.

În ceea ce priveşte beneficiile, se spune că IT-iștii au cel mai atractiv pachet, ceea ce este adevărat, dar chiar și așa, în acest domeniu se întâlneşte și cea mai mare fluctuație de personal, căci sunt multe joburi disponibile, iar oamenii au tendința să migreze.

Majoritatea IT-iști pleacă de la un loc de muncă din cauza salariului, conform studiului prezentat de Oana Botolan, pe locul al doilea în topul motivelor fiind cultura companiei.

„În România, beneficiile sunt creative, dar nu sunt foarte spectaculoase comparativ cu alte țări, unde în firmele de IT se organizează foarte multe programe și se oferă multe lucruri angajaților. Toate acestea dau senzația de campus la locul de muncă. De asemenea, în afară sunt foarte multe inițiative pe zona de inovare și dezvoltare personală și profesională”, a mai punctat Oana Botolan.

5G, viteza viitorului

Marius Iordache, IP Network Architect, Orange România, a afirmat că 5G ne ajută să gândim și să găsim noi modele de business, să fim mult mai agili și să luăm în considerare toate transformările tehnologice care apar. Iar grație acesteia, Internet of Things (IoT), machine learning și inteligența artificială vor căpăta avânt.

Principalele idei legate de 5G, așa cum au fost prezentate de Marius Iordache:

– 5G e acel ecosistem end-to-end capabil să creeze o societate mobilă conectată complet, care să ducă valoare către și dinspre parteneri;
– oferă noi oportunități de business, în domenii precum agricultură, orașe inteligente, eHealth Learning, HR, media și entertainment;
– aduce noi tipuri de aplicații;
– 5G reprezintă un întreg ecosistem, ce va conecta toți oamenii și, în aceeași măsură, va conecta și obiectele, vor fi comunicații foarte rapide, se va crea un sistem reactiv, cu rețele cognitive și prietenoase cu mediul înconjurător;
– 5G oferă convergență, securitate, eficientă, flexibilitate și, mai ales, un consum redus de energie;
– va genera creșterea business-urilor și implicit creștere economică;
– evident, există și îngrijorări legate de securitate, un aspect demn de luat în seamă.

Lumea în 2030

Radomir Bordon, Central and Eastern Europe, Dell, a adus în discuție un raport al Institutului pentru Viitor, care a analizat ce tehnologii vor sta la baza schimbării pe care o anticipăm pentru anul 2030: este vorba despre relația om-mașină, realitatea augmentată, virtuală, cloud computing și Internet of Things. Acesta a spus că sunt tehnologii care se întrepătrund, astfel că se formează un fel de forum digital.

Ce impact vor avea toate acestea?

„Tehnologia e folosită de foarte mult timp. Ideea este că devine tot mai avansată, tot mai puternică și o folosim tot mai mult și depindem tot mai mult de ea. Deci viitorul va fi despre un parteneriat între oameni și mașini. Nu vom rămâne fără locuri de muncă, nu e adevărat, se vor automatiza anumite sarcini, cele repetitive, dar oamenii sunt foarte buni în ceea ce privește cretivitatea și gândirea contextuală, astfel că în viitor vom fi niște dirijori digitali: vom gestiona și automatiza tot mai multe aspecte ale vieții. Modul în care ne vom găsi un job se va schimba radical. Nu vom mai vorbi despre locuri de muncă, nu vom mai merge la locuri de muncă, ci munca va fi defalcată pe sarcini și activități ce pot fi îndeplinite de oameni din diferite colțuri ale lumii, sarcinile vor concura pentru a găsi cel mai bun specialist ca să o îndeplinească cel mai bine, indiferent unde se află, adică mașinile își vor cauta partenerul perfect pentru a îndeplini o sarcină. Să nu uităm că 80% din locurile de muncă pentru care tinerii se pregătesc nici măcar nu există, așa că va trebui să dezvoltăm tehnologii noi ca să îi ajutăm să învețe la locul de muncă, în momentul respectiv. Deci să nu ne temem de aceste tulburări, pentru că ele aduc noi oportunități și idei”, a punctat Radomir Bordon.

.

.

Transformările din mediul de afaceri

În cadrul primului panel de discuții, moderat de Carmen Adamescu, Partner, Head of IT Advisory Services, EY Romania, a fist prezentată viziunea unui reprezentant guvernamental legat de impactul transformărilor aduse de revoluția 4.0.

Cristian Cucu, Secretar de Stat, CIO, Secretariatul General al Guvernului, a spus că la nivelul instituţiilor există o diferenţă între platformele existente şi cerințele tot mai mari ale cetățenilor de a avea o interacțiune cât mai confortabilă și conectată prin dispozitive mobile cu sectorul public, așa că încearcă să impună o viziune și niște pași cu aplicări concrete înspre a transforma platformele existente în acele platforme care să corespundă cu cererile: „Pe lângă partea de rezistență la schimbare din interiorul instituțiilor, există și o dificultate în alinierea tuturor actorilor la o viziune modernă. Provocarea e duală, dar efortul prinde contur. Avem oportunitatea unor finanțări europene care să ne ducă serviciile electronice într-o zonĂ cât mai modernă și sper să nu ratăm această oportunitate”.

Cătălin Popescu, membru CIO Council, Director of Engineering la Honeywell, a spus că, trecând peste sindromul oblomovian de care suferă românii – adică „Doamne, de ce ni se întâmplă numai nouă?!” – e clar că există atât de multe încercări de a înlocui procesele umane cu cele robotizate încât ajungem să pierdem din vedere esențialul. „Deocamdată, costul acestor sisteme care înlocuiesc munca umană e foarte mare. Există și niște probleme legate de siguranță – să ne amintim de Tesla, de accidentul mortal al mașinii pe pilot automat. Încă nu e în totalitate bine pus la punct acest aspect. Da, taskurile simple, în care nu există excepții prea multe sau prea mari, pot fi automatizate. Nu există încă nimic care să acopere la un nivel de 360 de grade și dacă interacțiunile devin defectuoase, atunci e o mare problemă. Mai sunt multe progrese în domeniu, e nevoie de uniformizare, standardizare și o integrare mai bună în ceea ce privește infrastructura, securitatea și diagnoza”, a spus acesta.

Liviu Buligan, Executive Director, SoftOne Romania, a spus că suntem la începutul dezvoltării domeniului de inteligență artificială: „Noi, în companie, avem un asistent virtual care poate răspunde la întrebări și vine să înlocuiască informația ce înainte era furnizată de secretară sau de cei de la contabilitate. Lucrurile se întâmplă, cu pași mărunți, iar greșelile sunt normale când ești pionier în domeniu”.

Florin Popa, Business to Business Director, Orange România, a vorbit de acceleratorul de startup-uri Orange Hub: „Avem deja prima rundă, în număr de 6, cu care lucrăm nu doar pentru a-i ajuta cu know-how și acces la soluții, ci și pentru a lua de la ei produse și a le da clienților”.

GDPR: protejarea datelor personale

Yugo Neumorni a prezentat o serie de elemente rezultate în urma analizei subiectului GDPR în cadrul Cybersecurity Council al EuroCIO, menționând că problematicile GDPR din Europa sunt similare cu cele din companiile românești. Printre cele mai mari probleme raportate de către executivii CIO europeni se regăsesc problematica “Right to be forgotten” pentru datele personale stocate în arhivele electronice, dar și în sistemele legacy, alături de noile reglementări a relațiilor dintre Data Processors și Data Controllers, în special în zona de cloud.

Regulamentul european de protecție a datelor (GDPR) aduce, în fapt, o schimbare în cultura organizațională.

Roxana Ionescu, Partner, Head of Data Protection practice, NNDKP, amintește că bazele legislative pentru protejarea datelor perrsonale existau de ani buni, astfel că GDPR nu aduce modificare a fundamentelor, iar companiilor care le respectau deja le este mult mai ușor să se conformeze normelor GDPR. „Schimbarile țin de transparență, e un accent mult mai pare pe acest lucru, inclusiv în interiorul companiei. Începând cu 25 mai vorbim de aplicarea GDPR, așa că e momentul răspunsurilor. Nu există absoluturi, așa că soluția e că toată lumea să stea la masă – conducerea companiei, partea de Legal și IT-ul”, spune aceasta. De asemenea, un bun pas înainte pentru companii în acest sens este să facă eforturi de structurare a informației pe scopuri și apoi să le lege de aplicaţiile folosite, pentru că atunci va fi mai ușor să identifice datele pe care folosesc în scopul respectiv. Drept urmare, trebuie să se investească foarte mult în schimbarea culturii organizaționale, în opinia acesteia.

Todd Thibodeaux, CEO, CompTIA, a semnalat că, potrivit cercetătorilor, celor mai mulţi oameni de 40 de ani sau chiar mai tineri nu le prea pasă de protecția datelor personale, deci ideea să pui în mișcare o birocrație de o asemenea avengură pentru ceva de care nu ne pasă este puțin deplasată: „Regulile sunt gândite de birocrați. Pe de altă parte, e important să avem standarde de bune practici în companii, dar așa ceva deja se întâmplă, bune practici există. Acest regulament e un semnal de alarmă, dar nu e necesar să fie atât de extins și de împovărător, pentru că nu o să realizeze mare lucru, tot vor exista atacuri și breșe de securitate. Hackerilor nu le pasă de securitatea datelor, căci ei sunt tot timpul cu un pas înainte și nu cred că GDPR va reduce decalajul”.

Iulian Fota, Director, National Intelligence College, a atras atenția că războaiele sunt deja hibride, iar în viitor componenta informatică va prima: „Ideea de conflict nu mai există fără componentă cyber. Războiul va fi în curând pentru conectivitate, nu pentru teritorii sau petrol; întrerupând conectivitatea se poate pune în genunchi o țară, ceea ce este o amenințare gravă asupra democrației. Niciun domeniu nu mai e protejat de atacurile cibernetice”.

Răzvan Chirobocea, Infrastructure Solutions Architect, Atos, a prezentat perspectiva lor asupra securității – amenințările sunt din ce în ce mai diverse, accesul la unelte e mai facil, impactul e mai mare, iar pentru a răspunde e nevoie de bugete considerabile, în timp ce distanța de la atac până la răspuns crește. „Atos are o altă abordare și am trecut de la descriptive security la prescriptive security, pentru a micșora pe cât posibil spectrul de atac pentru companie, folosind big data, analytics și inteligența artificială”, a spus acesta.

Cătălina Dodu, Managing Atos Cybersecurity Business în CEE, Atos, a adăugat că ei încearcă să înțeleagă cât mai devreme ce urmează să se întâmple, adică să se poată proteja înainte de a se întâmpla atacul.

Problema atacurilor cibernetice a fost dezbătută în cadrul celui de-al doilea panel, moderat de Yugo Neumorni.

Victor Margină, Softline, Head of the representation, Softline International România, a spus că marile companii din domeniul securității cibernetice încearcă să implementeze soluții de inteligență artificială în aplicațiile de protejare împotriva atacurilor. Motivul? „A început să crească exponenţial numărul de atacuri și e aproape imposibil ca o echipă umană să reacționeze în timp util. AI reduce timpul de analiză, diminuează numărul incidentelor, dar dezavantajul e că acționează post-facto. Dar când e vorba de atacuri noi, e clar că e nevoie de oameni care să le analizeze și, totodată, să analizeze și ce analiează AI, iar decizia finală va fi a omului”, a spus acesta.

Bogdan Cârlescu, Product Marketing Manager, Bitdefender, a precizat că se împlinesc 10 ani de când folosesc machine learning, tehnologie care a generat o întreagă nouă divizie. „Acum nu mai vorbim de antivirus, ci de platforme întregi de protecție, care au la baza algoritmi concepuți pe baza unor seturi foarte mari de date. Avem certitudinea că machine learning e folosit deja de hackeri. Dar machine learning nu e Sfântul Graal al cybersecurity, nu deține soluția absolută”, a punctat acesta.

Aris Vrakas, Data Expert, Informatica, are peste 20 de ani experiență în securitatea datelor: „Ce se întâmplă cu cei care lucrează în companie și au acces la date, știți ce tip de acces au? Eu lucrez în interiorul companiei cu o grămadă de oameni și să nu uităm de funcțiile externalizate, care lucrează cu datele noastre, într-un mediu de testare. Pentru mine aceasta e cea mai mare amenințare. Plătim foarte mulți bani pentru a ne proteja de amenințările externe, dar știm ce se întâmplă cu cei din interior? GDPR, pentru mine, e cea mai mare provocare, dar și o oportunitate pentru CIO. Acum aveți dreptul de a merge la conducerea companiei să cereți bani pentru a proteja compania de sancțiuni și să protejați reputația companiei și apoi să vă protejați și propria reputație. Examinați situația, ca să aflați unde aveți datele sensibile, ce tip de acces există, cum și cine le folosește. Noi numim asta guvernanța datelor, adică veți fi cu adevărat deținătorii propriilor date, acesta va fi pasul fundamental al transformării digitale, necesar pentru a trece în economia digitală. Cea mai mare bogăție pentru o companie, după oameni, sunt datele”.

Impactul inteligenței artificiale

Al treilea panel, moderat de Mircea Modran, membru CIO Council, a avut în vedere impactul AI în dezvoltarea business-ului.

Gabriel Pavel, Balkans Sales Director, Fujitsu, a spus că în zona de AI tehnologia nu e încă matură. „Folosirea AI nu e un scop în sine, ci un răspuns la niște schimbări mai profunde, de ordin demografic, social, de impactul asupra mediului înconjurător și de cum arată mediul de business acum. Pe acest val de schimbare, conceptul de AI vine și oferă ajutor. La această oră, în 99% din cazuri discutăm de machine learning, care nu e cu nimic diferit față de ce se discuta acum 15-20 de ani – limbajele de programare sunt la fel, lucrurile de bază au rămas. Dar avansul tehnologic a permis implementări de succes: puterea de computing a crescut, la fel și partea de stocare, iar în zona de date, avem din ce în ce mai multe, căci digitalizarea ne pune la dispoziție seturi uriașe de date. Machine learning e un algoritm care poate sorta, poate clasifica și poate face predicții”.

Radu Brașoveanu, membru CIO Council, VP | CTO la DB Technology Center, a spus că, în centrul din București au încercat să vadă cum pot folosi algortimii de machine learning că să le ușureze munca.

Cosmina Simion, Partner, NNDKP, a spus că și în domeniul juridic vor fi joburi ce vor fi înlocuite de roboți, dar se nasc noi nevoi la care trebuie să încerci să răspunzi: „Așa că îmbrățișăm noul… pentru că ajută. Sunt multe aplicații care se folosesc și în domeniul avocaturii, care se dovedesc a fi eficiente și mai sigure, sunt procese de due dilligence pe care un robot le poate face într-un timp record, mai ales acolo unde avem de-a face cu un volum imens de documente ce trebuie să fie analizate”.

Vladan Pekovic, Chief Technology and Information Officer, Telekom Romania, a spus următoarele: „Ca om, când te naști, nu ai foarte multe informațîi, ai o inteligență naturală. Dar pe măsură ce acumulezi îți dezvolți inteligența. Asta facem și cu AI: avem date, iar prin puterea de calcul putem crea modele de analiză și învățare mai sofisticate și le putem aplica în orice industrie”.

George Lazăr, Board Member, CIO Council, a spus că AI e un lucru cert, e deja aici, drept dovadă anul trecut investiția în domeniu a ajuns la 40 de miliarde de euro. Tocmai de aceea el crede că trebuie să îi înțelegem limitările și modul în care o putem utiliza corect.

Liviu Apolozan, CEO, DocProcess, a spus că firma sa este una de servicii așezată peste cloud și folosește tehnologia pentru a gestiona documentele: „DocProcess folosește momentan AI precum și RPA la trei nivele în software-ul nostru de automatizare a proceselor financiare: la nivel de guvernanță a informației, la nivel operațional și la nivel de securitate. Procesăm peste 10 milioane de documente anual, ceea ce implică foarte multe milioane de evenimente ce trebuie înregistrate, analizate și concretizate în rapoarte în scop de conformitate, dar și analize predictive. Un BI (business intelligence) pur și simplu nu ar face față. E vorba de o nevoie operațională, să îi ajutăm pe oameni să obțină ce au nevoie, de exemplu pentru crearea unei facturi”.

Experimente și învățăminte

Dan Crişfaluşi, membru în CIO Council, CIO Electrica, a făcut o paralelă între AI și om. La fel ca noi, aceste tehnologii au un set de date de început, pe care se dezvoltă anumite procese de învățare și rezolvare a problemelor. Apoi, a povestit experiența sa cu trecerea în cloud a unor procese. Concluzia sa? „Formula de succes este să aduci datele lângă consumator sau consumatorii lângă date”.

Bogdan Tudor, membru în CIO Council, Founder & CEO Class IT Outsourcing, a vorbit despre criza de talente şi nevoia de a crea noi soluții prin educație: formarea profesioniștilor de care are nevoie piața IT.

„Ne aflăm în fața unui paradox: cu cât avem un succes mai mare în industria IT, cu atât suferim mai mult. Eu cred că, în loc să ne plângem, așa cum suntem obișnuiți, e momentul să facem lucrurile diferit. Problema e că soluțiile de azi nu mai sunt ușoare, ci grele, dar cred că merită. Soluția e legată de educație. Industria IT produce 6% din PIB-ul țării noastre, adică 10 mld de euro. Numrăul total de specialiști IT este 120.000 de specialiști, ceea ce înseamnă că fiecare specialist produce 83.000 de euro pe an – vorbim doar de PIB-ul României, fără ce se exportă, căci ce se produce aici are impact și în altă parte. Salariul mediu în IT e de 5.474 de lei pe lună, iar statul câștigă din taxe, impozite și contribuţii suma de 11.000 de euro pe an pentru fiecare specialist. Deci mai mulți specialişti = mai mulți bani. Unde găsim specialiștii IT? Nu pe canalele tradiționale de recrutare. Așa trebuie să îi pregătim chiar noi. De aceea am înființat o academie de IT, în 2015, și chiar și eu sunt surpins de rezultate. În primul an am pregătit între 8 și 10 oameni în fiecare lună și am integrat 110 absolvenți, iar în 2017 am reușit să pregătim 360 de oameni. Anul acesta ne-am propus să ajungem la 1.000, dar cred că vom ajunge numai la 500. În total, în aceşti ani, am pregătit peste 1.000 de tineri”, a spus acesta.