Concluzii ESG:Ro București 2025. Specialiști și practicieni în domeniul sustenabilității au participat, pe 29 septembrie 2025, la conferința anuală „ESG:Ro – Environmental, Social and Corporate Governance for a Sustainable Future”. Evenimentul organizat de BusinessMark a reunit la JW Marriott Bucharest Grand Hotel 15 reprezentanți din domeniu, ce au discutat despre implementarea eficientă a principiilor ESG și de sustenabilitate.
Evenimentul a inclus sesiuni de prezentări și două paneluri, moderator al evenimentului fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark. Invitații au pus accent pe implementarea practică a principiilor ESG în companii, provocările legislative actuale – inclusiv impactul directivei Omnibus, rolul tehnologiei și al inteligenței artificiale în raportarea de sustenabilitate, precum și pe importanța educării consumatorilor și angajaților. Au fost abordate teme precum decarbonizarea, economia circulară, sistemele alimentare sustenabile, certificările pentru clădiri verzi și adaptarea business-urilor la așteptările noilor generații de consumatori.
Prima sesiune
Monica Percea, Senior Research Consultant, iSense Solutions, a deschis prima sesiune a conferinței prezentând rezuatele unui studiu privind nivelul de stres al consumatorilor și comportamentul lor, în funcție de mai multe aspecte: tehnologie, AI, stil de viață, sănătate. Studiul a fost realizat în 49 de țări din mediul urban, utilizatori de internet.
„81% dintre români sunt îngrijorați de sănătatea personală și a familiei – mai îngrijorați decât de siguranța națională (74%). Întrebați despre preocuparea privind protejarea mediului și necesitatea ca sustenabilitatea să devină o prioritate națională, cei mai preocupați sunt oamenii din Arabia Saudită, cu 93%, în timp ce România este undeva pe la mijloc, cu 76%. În plus, 64% dintre români încurajează practicile sustenabile. Când vine vorba despre responsabilitatea companiilor și a guvernelor, 58% dintre români consideră că acestea au cea mai mare responsabilitate, însă avem un procent mare de oameni care cred, totodată, că responsabilitatea se află și la nivel individual. Românii sunt foarte implicați în tot ce presupune reciclarea, consumarea a mai puțină energie, fiind pe locul 2, după India”, a spus ea.
Strategia de sustenabilitate
A urmat Raluca Dascălu, Communications Manager, JYSK Romania, a vorbit la #ESGro 2025 despre strategia de sustenabilitate a organizației.
„Sustenabilitatea trebuie să fie accesibilă, dacă ne dorim ca oamenii să acceseze produse sustenabile. Ne-am propus să le punem clienților la dispoziție o ofertă excelentă în domeniul sustenabilității și să o facem accesibilă pentru ei. Doar așa îi putem determina să aleagă produse sustenabile. Sustenabilitatea este o luptă între a câștiga generația de astăzi sau a câștiga generațiile din viitor – este important să facem acțiuni care să fie în beneficiul generațiilor actuale, dar și a celor viitoare. În primul rând, vorbim despre un lanț valoric responsabil, ce include drepturile muncitorilor și a centrelor de distribuție.
Vorbim și despre selectarea furnizorilor – avem niște standarde pe care ei trebuie să le îndeplinească, iar comunicarea cu ei este foarte importantă. Vorbim și despre produse de calitate, astfel că ne uităm la materiale, la calitatea lor și la ciclul de viață al produselor. Pentru noi, sunt foarte importante și diversitatea și incluziunea, dar și transparența datelor – ne-am asumat să comunicăm datele transparent. Credem că este important să verificăm de-a lungul implementării strategiei felul în care clienții apreciază compania noastră, loialitatea angajaților, dar și datele de sustenabilitate”, a explicat ea.
Sistemul EMP în raportarea ESG
Marek Rulak, ACMA, CGMA, Cloud EPM Advisor, Oracle, a vorbit despre avantajele pe care le poate aduce un sistem EMP în raportarea ESG.
„Avem organizații diferite – unele sunt mici, altele sunt complexe, unele preferă un model de afaceri diferit, altele sunt independente în linia de business. Când vorbim despre sistemele EPM ne gândim la zona de strategie – de la planificarea strategiei la date, analiză, consolidare financiară, raportare fiscală, predictibilitate. Totul este integrat într-o singură platformă. În acest pachet, acoperim tot ce are nevoie businessul. Astăzi ne concentrăm pe inteligența artificială și machine learning.
Am recunoscut ESG ca fiind o nouă zonă importantă de integrat în pachetul nostru EPM. Clienții noștri au acces la EPM pentru Sustenabilitate – o sursă unică de informații pentru raportarea sustenabilității/ESG. Practic acoperim totul, de la colectarea tuturor informațiilor, datelor, din surse interne și externe. Avem instrumente și funcționalități separate pentru fiecare etapă. Apoi putem transforma sau calcula datele pentru a ne concentra pe informațiile ce țin de ESG. Planificarea predictivă este unul dintre aspectele pe care organizațiile nu se concentrează suficient. Trebuie să ne gândim cum se schimbă programele organizației noastre, proiectele noastre și cum le putem îmbunătăți”, a spus el.
Panel de dezbatere
Prima sesiune s-a încheiat cu un panel la care au participat: Raul Pop (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor), Alin Ioaneș (Rombat), Oana Cojocaru (Globalworth România) și Răzvan Nica (CarbonTool), moderator fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
A doua sesiune
Roxana Maria Triboi, Cercetător și expert în politici alimentare, a deschis a doua sesiune, vorbind despre cum poate deveni sistemul alimentar cât mai sustenabil.
„Sistemul alimentar include toate etapele lanțului alimentar, de la producție până la lanțul de aprovizionare și este responsabil pentru 30% din gazele cu efect de seră. Geopolitica influențează foarte mult sistemul alimentar – lanțurile alimentare globale sunt extrem de importante și vedem că nu este cea mai sustenabilă abordare. Sistemul alimentar local nu înseamnă doar producători, ci și industria de îngrășăminte chimice, pesticide, organizații profesionale, lobby.
În industria alimentară, lobby-ul este mai important ca în industria farmaceutică sau a armelor. McDonald’s investește în agricultura regenerativă, de exemplu. Sistemul alimentar are legătură cu multe dintre obiectivele de sustenabilitate și există o tendință de întoarcere la producătorii locali, însă este necesar să abordăm sistemele alimentare la nivel de oraș și regiune. Cam 3% din mâncarea consumată într-un oraș este produsă pe o rază de 100 km în jurul orașului, la nivel european, conform statisticilor. Orașele au resurse la nivel financiar, autorități, infrastructură, rețele de informații. Cum putem reconecta agricultura locală cu consumatorii? În primul rând, printr-o infrastructură de colectare, logistică și stocare a producției alimentare”, a explicat ea.
„Trebuie să ne gândim cine vor fi consumatorii de mâine”
Invitat special al ediției din 2025 a fost Sotiris Pastras, Sustainability & Corporate Responsibility Manager în cadrul Apivita. El a vorbit despre cum business-urile trebuie să păstreze ochii spre viitor și spre următoarele generații, dacă își doresc să rămână relevante nevoilor și așteptărilor lor.
„Trebuie să ne gândim cine vor fi consumatorii de mâine, pentru că Generația Z și Generația Alpha reprezintă aproape 50% din totalul populației de consumatori din lume. Așteptările și preferințele lor vor domina piața în viitor. Știm că ei nu cumpără doar produsul, ei cumpără autenticitate, impact. Generația Z are de trei ori mai multe șanse să verifice acțiunile de mediu ale unei mărci înainte de achiziție. Mai mult, Generația Alpha este prima generație care crește într-o lume digitală conectată la nivel global și prima care este pe deplin conștientă de impactul climatic”, a explicat el.
Panel de dezbatere
Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel la care au participat: Ana-Maria Gheorghe (Schneider Electric), Teodora Mărăcineanu (Electrolux Romania), Camelia Buburuz (JW Marriott Bucharest Grand Hotel), Corina Blănaru (PKF Finconta ESG) și Michael Kaiser (Sezamo), moderator fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
Raportarea ESG
Unul dintre subiectele abordate în panel a fost directiva Omnibus și implicațiile pe care le va avea asupra companiilor în ceea ce privește raportarea ESG.
În acest context, Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG, a intervenit precizând: „În raportarea de sustenabilitate discutăm despre o amânare. Vorbim despre raportarea Omnibus – această raportare se amână cu doi ani, însă trebuie să înțelegem de ce s-a dat. Ea a fost interpretată în contextul mandatului lui Trump în SUA, însă este o consecință a raportului făcut de Mario Draghi, care a consemnat că, la nivelul anului 2025, sunt foarte puțini specialiști în sustenabilitate.
Astfel, costul lor fiind ridicat, nu se putea păstra relevanța între a elabora un raport și costurile mari pentru a realiza acest lucru. Multe dintre companiile din România poate nu aveau nici cifra de afaceri pentru a susține întocmirea acestui raport sau a implementa tehnologia pentru colectarea informațiilor. S-a constatat și că, poate, nu toate informațiile nu sunt necesare. Nici UE nu a putut fi gata cu ceea ce înseamnă aplicațiile necesare pentru a raporta într-un sistem unic european și a se îndeplini o comparabilitate.
Toate rapoartele de sustenabilitate trebuie raportate conform acelorași norme, astfel, având în vedere că UE nu a fost gata cu angajamentele pe care le luase și din cauza lipsei specialiștilor, s-a venit cu această amânare. Amânarea nu este întâmplătoare, ci este dată pentru că, peste 2 ani, vor intra în forță alte directive. Această directivă de sustenabilitate merge la pachet cu alte directive. Companiile au, de multe ori, informații care sunt relevante pentru raportul de sustenabilitate, însă nu știu că le au. Cel mai important este să conștientizeze ce presupune această declarație, ce așteptări au clienții și furnizorii noștri și care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze o companie mică și mijlocie.”
Un prim hop
În continuare, Ana-Maria Gheorghe, Country Sustainability Leader & Consulting Advisor, Schneider Electric, a completat: „Un prim hop anul acesta a fost acest Omnibus, care a apărut și a dereglat puțin lucrurile în zona de sustenabilitate, pentru că au adus o anumită incertitudine. În rândul companiilor mici, a existat un blocaj în ceea ce privește poziționarea. Contextul în care ne aflăm acum este acela de a educa companiile mici și mijlocii care, vor fi la un moment dat afectate, fie direct, fie în zona de aprovizionare, despre ce înseamnă principiile ESG.
Provocarea cea mai mare este partea de educare și înțelegere a nevoii de a avea acces la date, de către angajații companiei. Pentru a sprijini angajații, avem un program amplu de cursuri de sustenabilitate, obligatoriu pentru toți angajații. Acest program face parte din training-urile obligatorii și ele sunt disponibile și pentru partenerii și furnizorii noștri, pentru a putea să îi susținem în demersurile de sustenabilitate, atât în intern, cât și în extern, și pentru a avea o direcție unitară cu privire la ce ne dorim și care este direcția în care vrem să mergem”, a spus ea.
Așteptările consumatorilor
Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat așteptările consumatorilor privind sustenabilitatea produselor și serviciilor oferite.
Astfel, Teodora Maracineanu, Marketing Director, Electrolux Romania, a precizat: „72% dintre consumatorii români consideră că acțiunile lor au un impact asupra viitorului. Există acest grad de conștientizare, însă există bariere mari în ceea ce privește costul produselor și un grad mare de neîncredere privind caracterul sustenabil al produselor, pe lângă zona de educare, care este un efort constant și de lungă durată, comparativ cu Vestul Europei.
Pe lângă acest efort, încercăm și la nivelul produselor pe care le oferim ca această zonă de integrare, de stimulare a comportamentelor sustenabile să fie facilă, intuitivă, să nu necesite eforturi mari. Inclusiv anumite funcții pe care le-am propus la produse, cum ar fi la mașini de spălat care au programe ce optimizează consumul. Vrem să avem o experiență cât mai simplă pentru consumatori, cât să creștem adopția comportamentelor sustenabile. Avem pe site un tool extern care afișează ce economii faci, în calitate de consumator, cumpărând un anumit produs, făcând o comparație, la nivelul categoriei, modelelor, tipurilor de economii pe care le faci.”
