Concluzii PRIA Environment 2023. Pe data de 1 august, PRIAevents, alături de partenerii principali: RER GROUP, RETIM, RETURO, GREEN GROUP, TOMRA, ARAM, ASRO, Coaliția pentru Economia Circulară, NAZZURO, RUCODEM, a organizat conferința PRIA Environment.
În cadrul acestei ediții a conferinței Pria Environment organizatorii au adus împreună companiile din domeniul mediului, producătorii, retailerii, autoritățile centrale și locale, iar evenimentul s-a concentrat pe dezbaterea temelor esențiale de mediu precum: Ord. 125, Ord. 133, SGR, taxa pe plastic și alte teme relevante la momentul actual.
Declarațiile făcute de Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a declarat: „Aş vrea să mă refer în intervenţia mea la Sistemului Garanţie-Returnare, un sistem care ar putea probabil să însemne cel mai important proiect politic şi administrativ pe care să-l gestionez în Ministerul Mediului, proiect la care am lucrat foarte mult şi data trecută când am fost în minister, la fel cum şi acum încerc să aloc suficient de multe resurse, suficient de mult timp, pentru a mă asigura că nu ieşim din traiectoria asumată.
Am comunicat şi acţionariatului companiei RetuRO, am comunicat şi conducerii companiei RetuRO că data de 30 noiembrie este o dată nenegociabilă în legătură cu acel eveniment extrem de important în care prima doză, primul pet sau prima sticlă, ne mai gândim ce o să introducem din cele trei posibilităţi, însă, cu siguranţă îmi doresc ca în acea zi să putem să dăm startul, aşa cum ne-am angajat ca ţară, Sistemului Garanţie-Returnare. Îmi doresc nu doar să îl pornim, dar îmi doresc ca el să fie un exemplu de bună practică în Uniunea Europeană. Legislaţia la acest moment ţine cont de toate lucrurile care au mers mai puţin bine în alte state membre.
Consider că e o legislaţie suficient de modernă, suficient de actuală, cât să ne permită să avem nu doar al doilea cel mai mare sistem ca mărime din Uniunea Europeană, dar să avem un sistem cu care România să se mândrească, care să fie un exemplu de bună practică despre cum se gestionează 7 miliarde de deşeuri de ambalaje în fiecare an – şi care să ne poată asigura, într-o măsură mai mică decât cred unii, că cel puţin o parte din deşeurile de ambalaje din România se vor gestiona aşa cum trebuie, adică să nu ajungă în natură, să nu ajungă în păduri, în râuri, în Delta Dunării şi în Marea Neagră, să nu ajungă nici măcar în gropile de gunoi.
Cred că am vizitat zeci de astfel de depozite ecologice, cum le numim noi, unde din păcate ajung extrem de multe reciclabile, la fel cum ajung fracţii biodegradabile netratate, la fel cum ajung deşeuri de echipamente electrice şi electronice, la fel cum mai ajung baterii, becuri şi alte lucruri care n-ar trebui să ajungă acolo.”
”Ar trebui să mai umblăm şi la legislaţie”
Ministrul a mai spus: ”Ar trebui să mai umblăm şi la legislaţie, în sensul în care există acte normative care aşteaptă adoptarea lor de ani de zile, de cinci ani în cazul Ordonanţei 5 care priveşte gestionarea deşeurilor din echipamente electrice şi electronice. Există o aplicare neunitară a legislaţiei şi pot să admit acest lucru. Există agenţii pentru protecţia mediului care înţeleg în mod diferit cum ar trebui să aplice legea, la fel cum există şi suficient de multe autorităţi administrativ-teritoriale care ar putea să-şi îmbunătăţească tot acest proces de gestionare a deşeurilor de management integrat al deşeurilor, la fel cum, probabil că ne-au rămas şi nouă, fie că vorbim despre minister, fie că vorbim despre industrie, fie că vorbim despre mediul de afaceri. Probabil că ne-au rămas suficient de multe lucruri pe care am putea în continuare să le facem pentru ca să contribuim fiecare în dreptul lui la această problemă naţională.”
Concluzii PRIA Environment 2023. ”Încă nu știm ce înseamnă reciclare”
Radu MERICA, Director General, RER Ecologic Group, a declarat: „Încă nu știm ce înseamnă reciclare. […] Cu toți știm ce înseamnă reciclarea sticlei, a plasticului, dar uităm ca 50% din deșeuri sunt biodegradabile și aici nu există o normă care să spună ce înseamnă compostul, ce înseamnă biogazul și ce înseamnă biodigestia. Vorbim de 50% din deșeurile României. Nu există norme pentru deșeurile din construcții si demolări. Înainte de a ne gândi la pași mari sunt câteva norme tehnice care să fie instrumente la îndemână și a Gărzii de Mediu, și a APM–urilor care dau autorizații de mediu. […]
Pe sisteme de colectare, ar trebui urmărit dacă culorile se respectă pentru că ne ajută și pe noi colectorii foarte mult. […]Când am început să lucrez la RER Group, acum vreo 13 ani, era o problemă mare să câștigăm licitații, acum suntem în faza în care ne gândim cum să reziliem cât mai repede contractele. Mutarea aceasta vine în primul rând de la asaltul birocratic asupra industriei. Tarifele, de asemenea, s-au modificat foarte repede. Niciunui primar nu ii convine să îi spună cetățeanului că taxa pentru gunoi s-a mărit cu un leu. Am trecut de la colectarea pe o fracție la cea pe două, apoi la 3 șamd. Avem orașe unde colectăm pe 5 fracții, mai ales sticla. Abia așteptăm să intre în funcțiune RETURO. Urmează o perioadă interesantă. Din informațiile pe care le am din piață, nimănui nu îi merge prea bine, momentan. Au existat și modificări legislative care ne-au trimis din nou să recalculăm.”
Accesibilitatea consumatorului
Doinița MIHAI, Vicepresident, Public Affairs Eastern Europe, TOMRA, a spus în cadrul conferinței: „Vorbim de construcția sistemului garanție—returnare în România și unul dintre pilonii principali ai acestui sistem este accesibilitatea consumatorului, de altfel și partenerul principal al acestui sistem. Când vorbim de accesibilitate, sunt câteva elemente asupra cărora ar trebui să ne oprim atenția. Indiferent de măsurile gândite, de stimulare, de coerciție, de motivare a actorilor implicați în acest proces de construcție a sistemului, dacă nu avem o infrastructură suficientă și eficientă, materialul nu va ajunge în sistem. În România, conform legislației această obligație de a asigura infrastructura de returnare a ambalajelor cade în sarcina comercianților.[…]
Pentru ca aceștia să ducă la bun sfârșit, și iată că ne uităm că au mai rămas doar 4 luni până la lansarea sistemului, construcția acestui sistem, ei au nevoie și trebuie să fie echipați și cu instrumentele necesare. […]
Aceștia sunt încă în așteptarea comunicării tarifelor de gestionare atât de necesare comercianților. Investiția în infrastructura de returnare este realizată inițial de comercianți și probabil este și cea mai mare categorie de investiții dacă ne uităm la eforturile acestora cumulate. Pentru a știi exact cum să creioneze aceste puncte de returnare accesibile consumatorilor au nevoie de informații legate de nivelul tarifului de gestionare. Au nevoie de stabilirea standardelor pentru aceste puncte de returnare, fie că vorbim de preluare automată, fie că vorbim de preluare manuală. […]
Vorbim și de o mare masă a comercianților medii și mici care trebuie ajutați și susținuți cu foarte multă comunicare, pe lângă instrumentele de care am vorbit. […] Ne dorim să avem din partea Returo informații despre standardele sistemelor automate de preluare. […] Conform practicilor din celelalte state, într-un sistem de garanție-returnare majoritatea cantităților vin prin punctele de returnare care au o infrastructură automată de preluare.”
Concluzii PRIA Environment 2023. Platforma returosgr.ro
Anca Marinescu, Corporate Affairs and Communication Manager RetuRO SGR, a anunțat în cadrul conferinței Pria Environment că: „În ultimele luni în platforma returosgr.ro/ s-au înregistrat peste 80% dintre agenții economici, respectiv peste 63 000 retaileri și producători și au fost finalizate contractele cu producătorii, Returo a semnat toate contractele. Ele se află în platformă, producătorii pot intra în cont și pot semna contractele.”
De asemenea, aceasta a menționat că: „În aceste zile se lucrează și la contractele cu retailerii care vor fi puse cât de curând în transparență publică și apoi se va trece la etapa următoare de semnare. A fost obținut unul dintre cele mai mari împrumuturi verzi, de aproape 86 milioane EUR; majoritatea banilor vor fi utilizați în operaționalizarea centrelor de colectare, sortare și numărare a ambalajelor, iar până la jumătatea anului viitor vor fi până la 17 centre la nivel național.(…)În acest moment, pentru momentul de go-live, cel din 30 noiembrie, pe care ni l-am asumat și cel cu care lucrăm, avem contractate contractate 2 centre mari, la București și Timișoara, urmând ca restul centrelor să devină operaționale treptat, o dată cu dezvoltarea sistemului. Intenționăm să comunicăm mai mult. Este important ca toți cei implicați să știe cât mai multe date despre sistem. Este un sistem care ne aparține tuturor. Este vorba despre 7 miliarde de ambalaje pe care intenționăm să le colectăm anual și care cu siguranță vor contribui la o Românie mai curată, mai verde și care ne vor ajuta să atingem țintele impuse de Uniunea Europeană. ”
Operaționalizarea prevederilor legislative
Cristian MOLDOVAN – Vicepreședinte, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM)a zis: „Vorbim despre probleme care sunt întâmpinate în piață de către toți actorii și mă refer la toți actorii de pe lanț, producător, colector, OIREP, salubrist, reciclator. Problemele puse pe masă sunt cele pe care le întâlnim în operaționalizarea prevederilor legislative. Se așteaptă lămuriri sau norme metodologice despre cum ar trebui de exemplu să se interpreteze punctul de măsurare al reciclării. Din punct punctul nostru de vedere există o directivă europeană care ne spune unde ar trebui să se considere deșeurile ca fiind reciclate. Pentru ce nu există în legislația noastră va reglementa UE și salutăm faptul că la nivel european se discută despre un regulament european pentru deșeurile de ambalaje care va fi aplicat unitar în toate statele membre.”
”Trecem prin momente grele în ceea ce înseamnă această gestiune a deșeurilor sau a resurselor”
Constantin DAMOV, Președinte, Coaliția pentru Economia Circulară/ Președinte Green Group, a menționat că: ”Trecem prin momente grele în ceea ce înseamnă această gestiune a deșeurilor sau a resurselor, observăm că în România există o tendință de scădere a procentului de reciclat, de la 13% spre 11%. (…) Rata de nereciclabilitate în România este astăzi la 89%, asta înseamnă că avem cel mai mare grad de mortalitate a resurselor din Europa … așa le văd eu ca reciclator, așa le văd colegii mei din industrie …resurse valoroase, multe dintre ele fiind din zona materiilor prime critice, care vin chiar din zonele de conflict astăzi; noi le aruncăm cu dezinvoltură pentru că există o minimă rezistență în ceea ce înseamnă depozitarea. (…).
În UE astăzi avem o reglementare tot mai puternică a colectării, o ambiție mare a colectării și a reciclării, avem 65%, trebuie să ne apropiem de 70%, 80%, 90%%. În partea cealaltă, pentru că totul se face pe emoție și nu se face pe pragmatism, nu avem piață. Astăzi plasticul nu-și găsește piață, el este colectat 65%, reciclat, brandurile o să aibă doar la PET din 2025 un conținut de 25% plastic reciclat. Ce se întâmplă cu restul?!…ca urmare, piața, în ultimele luni s-a prăbușit complet și de unde anul trecut PET-ul era la niște valori incredibil de mari, de 5-6 ori prețul grâului, de 2 luni a ajuns la valori negative. Trebuie să gândim foarte bine atât cei de la Bruxelles cât și cei din România cum să stimulăm în paralel cu stimularea colectării, cum să stimulăm și piața, altfel modelul acesta de economie circulară nu are ieșire”
Citește și Carduri bonuri de masă. Anunțul făcut de Edenred
