Pentru prima oară în istorie, consumul global de pește pe cap de locuitor a depăşit 20 de kilograme anual, datorită creșterii semnificative a ofertei de produse de acvacultură și a cererii consistente, a capturilor record pentru anumite specii, și a pierderilor reduse, se arată în raportul FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) publicat la 7 iulie anul curent.

Noul raport intitulat „Situația Mondială a zonelor de Pescuit și Acvacultură” recomandă să fie depuse eforturi considerabile pentru reducerea pescuitului excesiv.

Producția globală totală de pește capturat, în 2014, a fost de 93,4 milioane de tone, inclusiv producția din apele interne, puțin mai ridicată decât în ultimii doi ani. Codul negru de Alaska a fost specia de top, înlocuind hamsiile pentru prima dată din 1998 și oferind dovezi că practicile eficiente de gestionare a resurselor au dat rezultate. În 2014 au fost raportate capturi record pentru patru grupuri extrem de valoroase – ton, homari, creveți și cefalopode.

Au existat în jur de 4,6 milioane de nave de pescuit pe glob în 2014, dintre care 90 la sută sunt în Asia și Africa, și numai 64.000 dintre ele au o lungime de 24 de metri sau mai mult, se arată în raportul SOFIA. La nivel global, peștele a furnizat 6,7 la sută din toate proteinele consumate de către oameni, oferind și o sursă bogată de acizi grași omega-3, vitamine, calciu, zinc și fier. Circa 57 de milioane de persoane au fost angajate în sectoarele de producție primară de pește, o treime dintre ei în acvacultură.

Produsele pescărești au reprezentat un procent din valoarea totală a schimburilor de mărfuri la nivel mondial, ceea ce reprezintă mai mult de nouă la sută din totalul exporturilor agricole. Exporturile la nivel mondial s-au ridicat la 148 miliarde $ în 2014 comparativ cu 8 miliarde $ în 1976. Țările în curs de dezvoltare au fost sursa unor exporturi de pește în valoare de 80 de miliarde $, oferind venituri comerciale nete mai mari decât cele din carne, tutun, orez și zahăr adunate.

.

.

„Viața sub apă, pe care ne-am angajat să o protejăm în cadrul Agendei de Dezvoltare Durabilă, este un aliat important în efortul nostru de a răspunde la o serie de provocări globale, de la securitatea alimentară la schimbările climatice”, a declarat directorul general al FAO, José Graziano da Silva.

Faptul că oferta globală de pește destinat consumului uman a depășit creșterea populației în ultimele cinci decenii se datorează în mare măsură creșterii înregistrate în acvacultură. Estimările preliminare arată un consum pe cap de locuitor mai mare de 20 de kilograme, practic dublu față de nivelul anilor 1960.

Producția globală a sectorului a crescut la 73,8 milioane de tone în 2014, din care o treime moluște, crustacee și alte specii în afară de pește. Foarte important în ceea ce privește atât securitatea alimentară cât și durabilitatea mediului, aproximativ jumătate din producția de acvacultură mondială de origine animală – de multe ori crustacee și crap – și vegetală – inclusiv iarbă de mare și microalge – provin de la specii care nu necesită alimentație din partea omului.

În timp ce China rămâne de departe națiunea cea mai performantă în acvacultură, acest sector se extinde uneori chiar mai repede în alte părți ale lumii, notează raportul. În Nigeria, producția de acvacultură a crescut de aproape 20 de ori în ultimele două decenii, și toată Africa sub-sahariană nu este cu mult în urmă. Chile și Indonezia au înregistrat de asemenea o creștere remarcabilă la fel și Norvegia și Vietnam – care sunt acum exportatorii de pe locurile 2 și 3 la nivel global.

În plus, sectorul de prelucrare a peștelui fiind în creștere oferă oportunități de a îmbunătăți durabilitatea lanțului de aprovizionare, deoarece o serie de produse secundare au multiple utilizări potențiale și reale, variind de la făină de pește pentru acvacultură, colagen pentru industria cosmetică și chiar gustări din oase de pește.