Cu toate că perspectivele economiei româneşti erau optimiste la început de an, în cea de-a doua jumătate a anului, evoluţia PIB-ului este pusă sub semnul întrebării, pe fondul provocărilor externe generate de criza din zona euro, de anticipata perioadă secetoasă care va influenţa producţia agricolă, de instabilitatea fiscală şi zgomotul de pe scena politică, conform barometrului semestrial privind aşteptările economice, realizat de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin.
La începutul lui 2015, investitorii arătau un optimism moderat privind evoluţia economică din acest an, însă în luna iunie, aşteptările lor au devenit ceva mai rezervate, conform răspunsurile date la un chestionar KeysFin.
Astfel, la întrebarea „Cum vedeţi evoluţia economică a României în 2015”, procentul celor care văd un trend pozitiv a scăzut la 49%, faţă de 53% la începutul anului. Faptul că perspectivele s-au modificat faţă de primul semestru este susţinut şi de totalul răspunsurilor neutre, de 18% (faţă de numai 13% în barometrul din ianuarie 2015).
În plus, peste o treime (33%) dintre oamenii de afaceri chestionaţi de KeysFin se aşteaptă, pe de altă parte, ca trendul economic real al economiei să fie unul negativ.
Temeri de ordin fiscal
Dacă la începutul anului, principalele temeri erau cele de ordin fiscal, în iunie, criza din zona euro, riscul de contagiune la nivel regional generat de situaţia din Grecia, evoluţia monedei europene dar şi creşterea preţurilor la utilităţi pe fondul scumpirii petrolului au devenit principalele riscuri percepute de investitori.
„Situaţia falimentară a Greciei, ce s-a tradus într-o criză a monedei europene, ar putea genera o dereglare puternică a pieţei valutare, iar cum economia românească depinde în mare măsură de euro, orice evoluţie negativă poate influenţa semnificativ starea mediului de business”, afirmă analiştii KeysFin.
În clasamentul provocărilor economice, cele de ordin fiscal rămân în prim-plan, fiind semnalate de tot mai mulţi investitori.
„Modul neaşteptat în care au apărut deciziile privind TVA, incertitudinea calendarului asumat pentru reducerea acesteia şi perspectivele unor creşteri semnificative de taxe locale în toamnă, înainte de show-ul electoral din 2016, generează semne de întrebare investitorilor”, spun experţii de la KeysFin.
Harababura fiscală
În plus, ultimele declaraţii făcute de primul ministru Victor Ponta vin să susţină această „harababură fiscală”. Premierul a afirmat, din Turcia, că este posibil ca TVA săscadă mai devreme de 1 ianuarie, la 19%.
„Este extrem de interesant de aflat pe ce şi-a bazat premierul această estimare. A fost vorba de o eroare de interpretare, uitând un procent din reducerea TVA sau are la bază un document, un studiu de impact? Aşteptăm să vedem exact despre ce este vorba, având în vedere că în joc sunt câteva miliarde de lei, care pot influenţa semnificativ bugetul de stat, întreaga economie”, au spus analiştii de la KeysFin.
Totodată, temerile investitorilor sunt alimentate şi de perspectivele unei posibile crize pe scena politică, generată de problemele de natură penală ale premierului Ponta.
„Riscul politic în creştere, determinat de posibila schimbare a Guvernului şi eventualele alegeri anticipate, ar putea pune presiune suplimentară pe moneda naţională. O deteriorare a mediului politic ar putea, de asemenea, antrena o schimbare a percepţiei investitorilor străini şi asta în condiţiile în care, în a doua parte a anului, se pun bazele planurilor de afaceri pentru anul următor”, susţin experţii.
Efectele secetei
În topul provocărilor din a doua jumătate a anului , investitorii chestionaţi de KeysFin au inclus şi o potenţială evoluţie negativă a sectorului agricol, în condiţiile în care veştile de la meteorologi nu sunt dintre cele mai bune.
„Seceta şi-a spus deja cuvântul în primăvară, iar dacă acest trend va continua în lunile următoare, este posibil ca producţia agricolă, care are un cuvânt important de spus în PIB, să fie una sub aşteptări. Efectele le vom vedea în toamnă, atunci când inflaţia s-ar putea reaprinde, având în vedere şi contextul valutar”, au mai subliniat analiştii.
Oamenii de afaceri trec la capitolul măsuri necesare, în primul rând, asigurarea unei stabilităţi de ordin fiscal. Conform acestora, modificările Codului Fiscal, discutate în Parlament, ar trebui să fie bătute în cuie pentru următorii 4-5 ani, pentru ca firmele să îşi poată dezvolta planurile de business multianuale.
Stabilitate politică
Investitorii care au paticipat la studiu remarcă necesara stabilitate politică şi demararea investiţiilor publice, altele decât construcţia de stadioane şi săli de sport.
„Autorităţile trebuie să evite să cadă în capcana intereselor electorale din 2016, iar bugetul pe anul viitor să prevadă investiţii în primul rând în infrastructură şi mai puţin în construcţiile conjuncturale, cum sunt bazele sportive şi culturale”, spun economiştii.