Cu toate că economia României dă semne de revenire, dincolo de datele de pe hârtie, de creşterea din statistici a Produsului Intern Brut, realitatea ascunde riscuri semnificative. Astfel, riscul de neplată rămâne la un nivel ridicat, nu puţini fiind oamenii de afaceri care afirmă că plata la timp a facturilor reprezintă un fel de Fata Morgana, conform unei analize realizată de analiştii de la KeysFin.

Valoarea totală a facturilor restante se situa, la finalul lui 2014, la 57,8 miliarde de lei, în creştere faţă de anul anterior (57,7 miliarde lei) şi la un nivel apropiat de cel înregistrat în vârful crizei economice (2010-2012).

Cele mai multe facturi neachitate

Cele mai multe facturi neachitate erau înregistrate în industria prelucrătoare, de 13,99 miliarde lei. La un nivel apropiat se situează comerţul, cu o cifră totală de 13,16 miliarde lei.

Domeniile cu cel mai ridicat risc de neplată din economia românească sunt industria prelucrătoare (26%), comerţul şi reparaţia autovehiculelor (24%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică (14%) şi construcţiile (13%).

În clasament se mai situează, cu procente importante, transporturile şi agricultura, cu câte 6%, comunicaţiile cu 5 procente şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu 5%.

Ce firme nu îşi plătesc facturile?

Conform analizei, cele mai multe firme care nu îşi plăteau la timp facturile erau din sectorul comerţului (6502) , urmate de cele din domeniul industriei prelucrătoare (3749), activităţi ştiinţifice şi tehnice (3461) şi construcţii (2752). Cu mai mult de 1000 de firme indisciplinate din punct de vedere al onorării contractelor se mai aflau tranzacţiile imobiliare, agricultura şi informaţii&comunicaţii.

Estimările arată că intervalul 2015-2016, chiar dacă încă nu există date oficiale, se situează pe coordonate similare.

.

.

“Companiile continuă să înregistreze dificultăţi în derularea contractelor, mediul de afaceri fiind încă grevat de blocajul financiar şi de măsurile luate de companii în perioada de criză. Aşa numita finanţare pe banii partenerului încă funcţionează, chiar dacă este păguboasă pe termen lung, erodând puternic relaţiile de afaceri”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Termene de plată

Conform acestora, sunt domenii în care termenele de plată depăşesc, frecvent, 4-6 luni, inclusiv în domeniile dinamice precum comerţul sau industria de publicitate.

În plus, încrederea în relaţiile de afaceri rămâne încă la un nivel redus, iar întârzierile la plată reflectă pe de o parte problemele financiare cu care se confruntă firmele, dar mai ales măsurile de protecţie pe care acestea şi le iau pentru a nu intra în blocaj financiar.

În acelaşi timp, plățile cu instrumente de debit refuzate de bănci au crescut de peste trei ori în mai față de aprilie 2016, la 490 de milioane de lei, de la aproape 150 de milioane de lei.

Statistica alăturată, realizată din datele colectate la Centrala Incidentelor de Plăți din Banca Națională a României, arată că, în comparaţie cu anul trecut, plățile cu instrumente de debit refuzate de bănci au crescut cu 3,6%, faţă de iunie 2015, când se situau la 477 de milioane de lei.

Şi numărul operaţiunilor refuzate de bănci a crescut în mai 2016 la 6.502, de la 5.535 în luna precedentă.

„Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii”, afirmă experţii KeysFin.