Cum contribuie educația financiară la dezvoltarea unei societăți?

20.12.2016

În condițiile în care banii sunt o parte integrată a vieții noastre, iar piața financiară devine tot mai complexă, este tot mai dificil pentru consumatori să o înțeleagă și să știe cum să își administreze finanțele. În ultimii ani, proporția posesorilor de cont bancar a crescut în România cu 15%, iar numărul celor cu vârsta peste 15 ani, care dețin un cont în bancă, a avansat de la 45%, în 2011, la 60%, în anul 2014, după cum arată raportul OECD/INFE1.

Chiar și în acest context, procentul celor care beneficiază de o educație în domeniul financiar la un nivel superior este de doar 30%, conform raportului independent – Graduate Barometer 2016 -lansat de Trendence Institut, ceea ce arată că educația financiară nu mai poate fi văzută drept opțională, ea jucând un rol esențial în buna funcționare a unei societăți.

În plus, cercetările realizate în ultimii ani au arătat o instruire financiară redusă a europenilor, în termeni de cunoștințe financiare, atitudini și comportament.

Prezentat în raportul OECD/INFE2 privind literația financiară în Europa, un studiu realizat în Marea Britanie a urmărit legătura dintre cunoștințele financiare și obiceiul de consum al utilizatorilor de credite. Rezultatele cercetării arată că britanicii care recurg la un astfel de serviciu bancar au mai puține cunoștințe financiare decât cei care nu folosesc. Totodată, cei care dețin mai puține cunoștințe în acest domeniu sunt cei care au credite de o valoare mai mare decât cei literați în domeniul financiar.

De asemenea, un alt raport, prezentat de OECD/INFE3, cu privire la cunoștințele europenilor în materie de termeni financiari, precizează că europenii au nevoie de ajutor pentru a înțelege și a utiliza în mod eficient anumite produse financiare, pentru că nu înțeleg termenii. Lipsa familiarității cu acești termeni, poate duce la supra-îndatorare sau la o utilizare iresponsabilă a creditului, precum și la a face dificilă economisirea sau investițiile.

Trebuie menționat că în unele țări, numărul ridicat al datoriilor a fost considerat drept o urmare a carențelor existente în literația financiară, așa că guvernele au recurs la educație financiară și recomandări pentru a preveni supra-îndatorarea și diminuarea consecințelor de ordin financiar.

„Educația financiară este o componentă a educației la modul general, iar societatea în care trăim ne obligă să avem un nivel cel puțin minimal de cunoaștere în acest domeniu, pentru că evoluțiile prezente și viitoare impun un astfel de demers. România s-a confruntat, din păcate, cu multe situații în care lipsa educației financiare a condus la contexte controversate, uneori dramatice, cu un impact major asupra unei părți importante a populației. Este așadar bine să ai răspunsurile, să îți pui întrebări obiective înainte să optezi pentru un anumit serviciu bancar sau nebancar și astfel, fără îndoială, cazuri precum  creditele „cu buletinul”, sau cele imobiliare, în diverse valute, cu evoluții surprinzătoare în ultimii ani, ar fi putut să fie evitate, pentru că mulți dintre cei care au acceptat să semneze astfel de contracte ar fi căutat o serie de răspunsuri, înainte de a da curs unui astfel de demers. Așa că, dacă reușim să înlăturăm, într-o oarecare măsură, ignoranța sau lipsa de cultură economico-financiară din multe contexte ale societății, asta ne va ajuta”, a declarat Ovidiu Folcuț, Rectorul Universității Româno – Americane.

Așadar, cunoștințele în domeniul financiar contribuie puternic la o mai bună administrare a resurselor, oferind și o deschidere mai pronunțată către zona antreprenorială. Procentul tinerilor români care și-ar dori să își deschidă o afacere proprie o depășește pe cea a europenilor, procentul fiind de 37,6% în România, față de 24,1% în Europa.

„Creșterea nivelului de educație financiară poate fi posibilă cu o implicare mult mai mare a celor care au un cuvânt de spus în această privință, fie că vorbim de instituții de învățământ sau instituții din domeniul respectiv. Printr-o implicare mai vizibilă a acestora în societate, cred că se poate obține un rezultat satisfăcător, în care populația să aibă un nivel de conștientizare și cunoaștere bine puse la punct. Trebuie să știi câte ceva despre acest domeniu fără să fii de profesie finanțist sau economist, o minimă cultură financiară trebuie să aibă întreaga societate, pentru că mai toată lumea plătește acum cu un card, sau folosește plățile online sau o parte importantă a populației este pusă în situația de a se întreba dacă își ia un credit sau nu. Într-un sistem informațional mai bine pus la punct, ei ajung să înțeleagă apriori ce anume se poate întâmpla și sunt mai greu de indus în eroare. Ar trebui să fie la îndemâna oricui să știe să își calculeze dobânda pentru o sumă pe care o depune în bancă, să înțeleagă că este necesar să economisești, în special, în perioadele în care veniturile sunt mai mari, ca să ai pe urmă cum să faci față cheltuielilor și în perioadele de declin, când veniturile ți-au scăzut, dintr-un motiv sau altul. Sunt lucruri pe care, cu cât le cunoști mai îndeaproape, cu atât te ajută mai mult să înțelegi și să nu poți să fii indus în eroare într-un anume context. Avem multe exemple în care societatea noastră a putut fi manipulată tocmai din cauza acestor carențe de informare și de cultură financiară”, a adăugat Ovidiu Folcuț.

De asemenea, educația financiară contribuie masiv la un comportament financiar responsabil al oamenilor. Un nivel scăzut al competențelor financiare consumatorilor are consecințe atât la nivel micro, cât și macro. În lipsa unei baze a cunoștințelor de ordin financiar, oamenii nu au control asupra cheltuielilor lor, nu sunt conștienți de riscurile financiare și nu știu cum să procedeze în cazul unor situații deosebite – pierderea locului de muncă, apariția unor probleme de sănătate – pentru a-și controla finanțele. În acest context, supra-îndatorarea devine o amenințare reală și frecvența unor astfel de cazuri este tot mai mare. Persoanele cu o cultură financiară solidă în domeniul financiar au control asupra finanțelor lor și fac alegeri responsabile atunci când vine vorba de cheltuielile de nevoi personale și nu numai.
 

 

Citiți și despre: