În România sunt instalate 61 de puncte de lansare de rachete antigrindină. Căderile de grindină se numără printre cele mai costisitoare fenomene meteo, aducând pagube extrem de mari. Conform datelor Comisiei Europene, s-a observat încă din anii ’50 o tendință în creștere a căderilor de grindină, în special în Europa de Est. Însă, vorbind de evenimente meteo care se manifestă pe o scară mică, estimarea acestora este extrem de incertă, întrucât nu pot fi prevăzute în tendințele climatice globale sau regionale.
Cu toate acestea, se poate spune, din datele analizate, că frecvența căderilor de grindină este una în creștere.
Efect devastator pentru culturile agricole
Fenomenele meteo extreme din ultima perioadă ar fi putut avea un efect devastator pentru culturile agricole, dacă nu ar fi fost folosite rachetele antigrindină. Per total, conform datelor Ministerului Agriculturii, în 2019, au fost lansate peste 1.500 de rachete împotriva grindinei.
În prezent, în România sunt instalate 61 de puncte de lansare de rachete antigrindină
Cum funcționează rachetele antigrindină?
Pe plan general, se cunosc puține lucruri despre cum pot aceste dispozitive să oprească grindina. Așadar, cum funcționează așa-numitele tunuri sonice, tunuri antigrindină sau rachete împotriva grindinei?
Rachetele antigrindină reprezintă dispozitive care emit unde spre norii în care se formează particulele de gheață. Acestea au scopul de a stopa formarea grindinei, iar precipitațiile cad sub formă de ploaie.
Unda de propagare este foarte mare, însă o rachetă antigrindină nu are niciun efect asupra grindinei deja formate.
Este important de menționat că utilizarea acestor tunuri sonice determină ploi sau averse mai dense decât dacă precipitațiile ar fi căzut sub formă de grindină
Prin lansarea rachetelor antigrindină, culturile sunt protejate într-un procent de 80-90%. Per total, o rachetă este eficientă pe o suprafață de maximum 20 de kilometri pătrați.
O utilizare mai puțin obișnuită
Este bine de știut că aceste rachete antigrindină se folosesc și în alte domenii decât în agricultură.
Din ce în ce mai multe fabrici de mașini au ales să utilizeze astfel de rachete pentru a-și proteja mașinile nou-produse, care sunt depozitate în aer liber până în momentul în care sunt livrate către destinatarii lor.
Prima fabrică care a ales să își protejeze mașinile cu rachete antigrindină aparține Nissan și se află în Statele Unite, iar acest lucru s-a întâmplat încă din anul 2004. După aceea, multe alte fabrici auto „amenințate” de grindină au urmat modelul Nissan.
În România, s-au lansat peste 1.500 de rachete antigrindină
În luna iunie, Ministerul Agriculturii anunța că, de la începutul anului, au fost lansate 1.500 de rachete antigrindină. Per total, s-a ajuns și la peste 75 de rachete antigrindină pe zi.
Conform datelor MADR, suprafaţa agricolă afectată de inundaţii şi grindină se situează la aproximativ 10.000 de hectare la nivel naţional. Din fericire, culturile nu sunt compromise, aflându-se doar în pericol temporar, după cum spune ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Conform acestuia, situația este una delicată deoarece este pentru prima dată când se lansează un număr atât de mare de rachete antigrindină.
Suprafaţa agricolă din țara noastră afectată de inundaţii şi grindină se situează la aproximativ 10.000 de hectare
Extinderea sistemului antigrindină
Din păcate, însă, în România, nu toate zonele afectate de grindină dețin unități care să poată lansa rachete antigrindină. De aceea, Guvernul are în plan extinderea Programului de realizare a Sistemului național antigrindină. Astfel, la începutul lunii mai s-au stabilit fondurile necesare de la bugetul de stat.
Guvernul a alocat 36,7 milioane de lei credite de angajament, în 2019, pentru extinderea sistemului antigrindină
Pentru finanțarea acestor investiții s-a alocat suma de 36.700.000 lei credite de angajament, din care credite bugetare în valoare de 29.600.000 lei.
Fondurile alocate se vor îndrepta către construirea și dotarea următoarelor centre:
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Mureș
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș
Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Maramureș
Așadar, se urmărește extinderea la nivelul întregii țări a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Scopul este de a asigura protecția populației și a economiei împotriva efectelor şi pagubelor provocate de căderile de grindină și a secetei severe. Totuși, până la realizarea unui sistem antigrindină care să acopere toată România mai este cale lungă.
Citește și Tendințe în retail în 2019
