Invadarea Ucrainei de către Rusia a determinat Uniunea Europeană să regândească strategia energetică. Invadarea Ucrainei de către Rusia, pe data de 24 februarie 2022, a determinat Uniunea Europeană să regândească strategia privind reducerea dependenţei energetice de gazele naturale şi de petrolul provenit din această ţară. Statele membre au în vedere creşterea importurilor din alte ţări şi extinderea rapidă a energiei regenerabile. De asemenea, Statele unite și UE au anunțat un acord important privind livrarea de gaze naturale lichefiate, care să asigure necesarul din ţările membre.
UE importă mare parte din energia pe care o consumă, lucru care o face vulnerabilă față de furnizorii externi, precum Rusia. Pentru a ameliora această situație, Comisia Europeană a prezentat încă din anul 2014, când Rusia a anexat Crimeea şi a ocupat regiunea ucraineană Donbass, planul privind uniunea energetică pentru reducerea acestei dependențe și pentru crearea unei piețe energetice unice în UE.
Prețul gazelor naturale în Europa
Prețul gazelor naturale în Europa a crescut considerabil încă din a doua jumătate a anului 2021, deja cu mult înainte de criza actuală din Ucraina, în principal din cauza unei creșteri puternice a cererii post-pandemie. Pe 21 decembrie 2021, prețurile au atins un vârf de 180 euro pe megawat-oră, cu mult sub media de 50 euro pe megawat-oră, cât s-a raportat pe tot parcursul verii.
Cum îşi poate Europa asigura independenţa energetică? Prețul gazelor naturale în Europa a crescut considerabil încă din a doua jumătate a anului 2021
Importurile de gaze naturale din Rusia
Potrivit raportului trimestrial al Comisiei Europene privind piața gazelor, ponderea gazului rusesc în importurile UE a fost de 41% în al treilea trimestru al anului 2021. Petrolul și gazele sunt deosebit de importante pentru Rusia, finanţând puțin peste o treime din bugetul său federal în 2021 (9,1 miliarde de ruble din 25,3 miliarde de ruble venituri totale).
Dependența Uniunii Europene de importurile de energie a crescut în ultimii ani din cauza scăderii producției interne de energie neregenerabilă a statelor membre (cărbune, gaz, petrol și sectorul nuclear), combinată cu o creştere a cererii de energie. În 2021, UE a importat peste jumătate (57,5%) din energia sa, variind de la 97,6% pentru Malta la 10,5% în Estonia.
Ca surse de energie, 97% din petrolul și produsele petroliere, 83,6% din gazele naturale și 35,8% din combustibilii fosili nu erau produși de UE, ci erau importați.
Rusia asigură 41% din importurile Uniunii Europene de gaze naturale
Odată cu aprobarea Pactului Verde European, Uniunea Europeană a făcut o serie de paşi importanţi pentru a reduce această dependență energetică, cu toate că măsurile din acest document se aplică pe termen lung, până în 2050, când UE dorește să fie neutră din punct de vedere climatic, așa cum prevede Legea europeană a climei.
Uniunea Europeană a majorat ponderea surselor regenerabile la 22,1% din energia consumată în 2020, cu două puncte procentuale mai mult decât se anticipase anterior. Cu toate acestea, în această perioadă de tranziţie către energia verde, gazul natural în special este considerat ca o sursă de energie, datorită faptului că este mai curat decât cărbunele, precum și capacității sale de a oferi suport în cazul unui deficit de energie regenerabilă din cauza lipsei de soare sau a vântului.
Cum îşi poate Europa asigura independenţa energetică? Situaţia este incertă
Rusia continuă să aprovizioneze Europa cu gaze naturale, însă situaţia ar putea deveni incertă în funcţie de modul în care evoluează războiul din Ucraina. Probleme ar putea apărea fie din cauza unei întreruperi motivate politic a livrărilor, a incertitudinii cu privire la plățile pe care Europa trebuie să le facă pentru gazele livrate, în contextul sancțiunilor impuse Rusiei, fie în urma deteriorării conductelor din Ucraina din cauza conflictului.
Având în vedere potenţialele riscuri privind livrările de petrol și gaze ale Rusiei către Europa, UE va trebui să accelereze mișcările către diversificarea aprovizionării și creșterea independenței energetice.
Cum îşi poate Europa asigura independenţa energetică? Planul REPowerEU
Recent, deputații europeni au solicitat UE să își diminueze dependența energetică de Rusia și să asigure rapid energie mai curată și mai accesibilă pentru toți.
La începutul lunii martie, Comisia Europeană a publicat planuri privind reducerea dependenţei de importurile de gaze naturale ruseşti cu două treimi anul acesta şi încetarea dependenţei de livrările de combustibil din Rusia cu mult înainte de 2030. Planul CE, denumit REPowerEU, va încerca să diversifice aprovizionarea, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire.
Prezentând planul REPowerEU, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, spune că Europa trebuie să deţină controlul viitorului energetic.
„Nu putem permite unei țări terțe să ne destabilizeze piețele sau să ne influențeze alegerile în domeniul energetic”, spunea Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, la finalul lunii martie.
Ce măsuri poate lua Europa dacă Rusia decide să sisteze exporturile de gaze?
În cazul în care livrările rusești de gaze naturale ar fi sistate, gazul natural lichefiat (GNL) va juca probabil un rol cheie, deoarece producători din ţări precum Norvegia sau Țările de Jos pot crește producţia. De asemenea, SUA și UE au anunțat pe 25 martie un acord major privind livrarea de gaze naturale lichefiate, fiind vorba de 15 miliarde de metri cubi de gaz lichefiat.
O altă măsură are în vedere energia verde. Comisia Europeană propune creșterea țintei pentru ponderea surselor regenerabile de energie pentru 2030, cum ar fi biomasa, energia eoliană sau solară, de la 32% la 40% din energia finală actuală consumată. Momentan, acest proiect este în curs de negociere în Parlamentul European.
De asemenea, se va pune accentul şi pe eficiența energetică. Pentru a reduce rapid cererea de petrol și gaze rusești, UE trebuie, de asemenea, să facă economii importante care privesc consumul de energie. Astfel, eficiența energetică prevede economii de energie de 32,5% până în 2030, însă o nouă propunere prezentată de Comisia Europeană și aflate în discuție în cadrul Parlamentului European are în vedere mărirea acestui procent cu încă 9%.
UE încearcă să-și reducă dependența energetică diversificând sursele și furnizorii, reducând consumul de energie, stimulând producția energetică și cooperarea între state și investind în resursele de energie regenerabile. Aşadar, Europa trebuie să îşi consolideze autonomia strategică în ceea ce privește energia și ar trebui să facă rapid acest lucru. Prin urmare, este clar că diversificarea surselor, tranziția spre forme de energie verzi, curate sunt imperative pentru Europa.
Citeşte şi 2022 ar putea fi anul energiei verzi
