Cu toate că preţul petrolului este foarte mic, cotaţia combustibililor nu scade. În 2016, preţul petrolului a avut o evoluţie cât de cât stabilă, însă la nivelul minim istoric. Cum era de aşteptat, la nivel mondial, preţurile carburanţilor au scăzut, fiind puternic influenţate de cotaţiile barilului de ţiţei. Şi în România  preţurile combustibililor s-au tot redus, însă comparativ cu scăderea procentuală a petrolului din ultimii ani, reducerea cotaţiilor carburanților nici nu poate avea termen de comparaţie.

Aşadar, cu toate că preţul petrolului se află la un nivel extrem de mic, în România carburanții continuă să fie scumpi.

Întrebarea evidentă este, în consecință, care este motivul pentru care benzina este atât de scumpă în ţara noastră, iar răspunsul este următorul – taxele extrem de ridicate şi existenţa unui oligopol pe piaţa de distribuţie a carburanţilor.

Preţul petrolului, sub 50 de dolari

Anul acesta, prețul petrolului s-a aflat la un nivel minim istoric. Cotaţia a pendulat între câştig şi pierderi, însă nivelul s-a menţinut în cea mai mare parte a anului sub pragul de 50 de dolari barilul, acest nivel fiind depăşit doar cu câţiva dolari și pentru perioade scurte de timp.

Cel mai mic preţ al petrolului a fost înregistrat în luna ianuarie a anului 2016, de aproximativ 30 de dolari

În plus, nici estimările de creştere a cotaţiei petrolului nu sunt optimiste, în condiţiile în care analiştii spun că preţul se va menţine în jurul valori de 50 de dolari în următoarele luni.

În România, acciza la benzină este de 491,21 de euro la mia de litri

58% din prețul benzinei sunt taxe

Mai mult de jumătate din preţul unui litru de benzină reprezintă taxe: TVA, accize, supra-accize şi impozite. Conform datelor Comisiei Europene, publicate în Oil Bulletin, 58% din preţul benzinei sunt taxe. Astfel, preţul mediu al benzinei a fost în noiembrie 2016 de 4,95 lei, cu taxe, iar fără taxe de 2,09 lei.

Românii plătesc un preț mai mare la benzină comparativ cu bulgarii, cehii, polonezi şi ungurii, nivelul fiind apropiat de cel din Austria şi din Spania.

Preţurile benzinei în noiembrie 2016:

Polonia – 1,01 euro un litru de benzină

Bulgaria – 1,05  euro un litru de benzină

Cehia – 1,09 euro un litru de benzină

Ungaria – 1,10  euro un litru de benzină

România – 1,11 euro un litru de benzină

Spania – 1,16 euro un litru de benzină

Austria – 1,12  euro un litru de benzină

Cele mai mari preţuri la benzină se înregistrează în Olanda – 1,50 euro/litru de benzină, Italia – 1,48 euro, Grecia – 1,44 euro, Danemarca – 1,44 şi Marea Britanie – 1,35 euro.

Însă, dacă luăm în calcul nivelul veniturilor salariale ale românilor cu cele ale austriecilor sau spaniolilor, lucrurile capătă disproporții mai accentuate.

Uimitor este faptul că, cu excepţia Bulgariei, toate celelalte ţări din Uniunea Europeană care au preţuri la benzină mai mici decât România, au taxe mai mari.

Astfel, în Bulgaria 53% din preţul benzinei sunt taxe, în Ungaria – 59%, în Cehia – 61%, iar în Polonia – 63%.

O piaţă oligopolistă

În acest context, Consiliul Concurenţei arată, într-o analiză, că structura pieţei carburanţilor este de oligopol.

.

.

Astfel, chiar dacă sectorul comercializării de carburanţi cu amănuntul ocupă un loc important în economia românească, cu efecte asupra celorlalte domenii de activitate din România, caracteristicile principale ale acestui sector nu diferă foarte mult de restul ţărilor europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol.

„Mai exact, cea mai mare parte a ofertei de pe această piaţă este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii petroliere (OMV-Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom, SOCAR). Pe această piaţă mai activează, de asemenea, o serie de întreprinderi neintegrate vertical, cu resurse financiare inferioare celor din prima categorie, care administrează una sau mai multe staţii de distribuţie carburanţi (aşa numiţii “benzinari independenţi”)”, conform instituţiei.

Cea mai mare parte a ofertei de pe această piaţă este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii petroliere: OMV-Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom, SOCAR.

În plus, în ultimii ani au avut loc o serie de modificări la nivelul pieţei comercializării de carburanţi cu amănuntul. Evenimente, precum închiderea unor stații/deschiderea unor staţii noi, tranzacții comerciale cu stații de distribuție, intrarea pe piață a unor companii care nu mai activaseră în România până la momentul respectiv, au influenţat această piață, însă nu substanțial.

Totuşi, în ţara noastră, structura a rămas cea a unei piețe oligopoliste, piață pe care un număr restrâns de companii petroliere au o influenţă reală şi determinantă asupra concurenţei manifestate.

Cum se poate regla competiţia?

Pentru a regla competiţia pe piața carburanților,  Consiliul Concurenței propune un set de măsuri și acțiuni, care au rolul să stimuleze concurența, măsuri ce nu au fost aplicate până în acest moment.

 Printre măsurile care ar duce la stimularea concurenţei se numără:

– Crearea unei baze de date și a unei aplicații web/mobile pentru compararea prețurilor la carburanți

– Afișarea prețurilor la carburanți la intrarea pe autostrăzi

– Modificarea legislației din domeniul achiziţiilor publice pentru construcția de benzinării pe autostrăzi

– Publicarea rezultatelor controalelor efectuate cu privire la calitatea carburanților

–  Creșterea ofertei pe piața carburanților

– Eliminarea barierelor la intrarea pe piața carburanților

O soluție în acest sens ar fi reprezentată de intrarea pe piața carburanților a marilor lanțuri de hiper/supermarketuri prezente în România. Această activitate nu ar fi una complet nouă, cu atât mai mult cu cât ele desfășoară deja activități de comercializare a carburanților în alte state europene – ex: Franța, Germania, Marea Britanie – având o pondere importantă pe acest segment.

Înţelegeri anticoncurenţiale

Consiliul Concurenței a amendat, la începutul anului 2016, cu 3,7 milioane de euro trei lanțuri de benzinării din România, în urma unei anchete care s-a întins pe parcursul mai multor ani. Amenda a fost acordată pentru încălcarea principiilor concurenței, mai precis pentru înțelegeri în privința prețurilor. În cadrul investigaţiei, Autoritatea de Concurenţă a constatat că cele trei companii au participat la o înţelegere anticoncurenţială, constând în fixarea preţurilor, discounturilor şi adaosurilor comerciale, împărţirea clienţilor şi a surselor de aprovizionare în activitatea de distribuţie angro de benzină şi motorină pe piaţa românească.

De asemenea, în anul 2012, Consiliul Concurenței a amendat cu 1.891.729.966 lei  şase companii petroliere pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale privind eliminarea de pe piaţă a unui sortiment de benzină.