Finante

Design Thinking

Design Thinking, o metodă de inovare pentru business-uri

01.11.2019

Cum pot companiile să inoveze apelând la Design Thinking? În ziua de azi, pentru ca un business să aibă succes este nevoie să integreze metode și tehnici din ce în ce mai inovatoare, din domenii de activitate diferite, pentru a putea oferi produse sau servicii apreciate cu adevărat de către clienți. Acesta este și cazul Design Thinking-ului – este o metodă inovatoare folosită inițial de designeri, care se aplică în acest moment oricărui business care se dorește a ajunge și a se menține în top.

Ce este Design Thinking?

Una dintre cele mai populare definiții date conceptului de Design Thinking este cea oferită de Tim Brown, CEO al IDEO. Conform acestuia, Design Thinking reprezintă o modalitate de a aborda inovația centrată pe oameni. Design Thinking se inspiră din strategia designerilor pentru a integra nevoile oamenilor, tehnologia şi tot ce este nevoie pentru succesul unei afaceri.

Așadar, Design Thinking este un proces care urmărește să înțeleagă nevoile oamenilor, să conteste presupunerile și să redefinească problemele, creând soluții inovatoare.

Design Thinking este un proces care urmărește să înțeleagă nevoile reale ale clienților și utilizatorilor

Metoda cuprinde cinci pași esențiali:

Empatizarea — Înţelegerea nevoilor oamenilor

Această înțelegere a nevoilor trebuie să se afle la baza a ceea ce își propune un business să realizeze.

Definirea – Formularea problemei și definirea ei

Formularea problemei și definirea ei trebuie să fie realizate în funcție de necesitățile care au fost identificate prin empatizare.

Ideaţia — Generarea ideilor

Generarea ideilor trebuie să fie făcută utilizând diverse tehnici de Visual Thinking.

Visual thinking reprezintă o modalitate de organizare a gândirii prin care se are în vedere îmbunătățirea capacității de gândire și de comunicare

Prototiparea — Construirea de prototipuri

Construirea de prototipuri poate fi realizată astfel încât să răspundă nevoilor oamenilor. În plus, acest lucru se poate face împreună cu utilizatorii.

Testarea

Testarea presupune validarea prototipurilor create de către un business.

Un proces non-linear

Trebuie menționat că Design Thinking este un proces non-linear. Așadar, cele cinci etape nu sunt mereu succesive. Ele nu trebuie să urmeze o ordine specifică și pot fi abordate în paralel și chiar repetitiv.

Etapele trebuie înțelese ca moduri diferite de abordare care contribuie la un proiect, mai degrabă decât ca niște pași de urmat. Prin urmare, acest mod de abordare nu trebuie văzut drept unul inflexibil. Etapele menționate mai sus reprezintă un ghid pentru activitatea unei afaceri.

Etapele oferite de Design Thinking trebuie înțelese ca moduri diferite de abordare care contribuie la un proiect

Dezvoltarea de produse și servicii inovatoare

De multe ori, conceptul a fost asociat cu dezvoltarea de produse și servicii inovatoare. Motivul este următorul: în ultimele decenii, a devenit crucială dezvoltarea și perfecționarea abilităților care ne permit să înțelegem și să acționăm asupra schimbărilor rapide în mediul de afaceri și comportamentul consumatorilor.

Lumea a devenit tot mai interconectată și mai complexă, iar metoda oferă un mijloc de a înțelege toate aceste schimbări, axându-se pe utilizatori și clienți.

De asemenea, metoda a devenit din ce în ce mai populară în contextul în care a fost cheia succesului pentru multe companii mondiale extrem de inovative. Este vorba de organizații precum Google, Apple și Airbnb.

Printre companiile care apelează la Design Thinking se numără Google, Apple și Airbnb

Design Thinking este, în prezent, predat și la universitățile de top din întreaga lume și este încurajat la toate nivelurile unei afaceri.

De ce ar trebui afacerile să apeleze la o astfel de metodă?

În primul rând, Design Thinking ajută business-urile să afle care sunt nevoile clienților sau utilizatorilor. Este vorba de nevoile care până în prezent nu au fost descoperite. De aici vine și posibilitatea inovării, întrucât sunt abordate aspecte care până atunci nu au fost dezvoltate.

În al doilea rând, această metodă poate duce la o minimizare a riscului cu care lansarea de produse și servicii noi este asociată. De multe ori, afacerile aflate la început de drum nu reușesc să se afirme pentru că nu răspund la o nevoie reală existentă.

În al treilea rând, un alt avantaj vine și din faptul că abordarea oferită de Design Thinking poate fi utilizată atunci când problemele apărute nu sunt definite clar, în condiții incerte sau nesigure. Se oferă, prin urmare, o metodă atât de definire a problemei, cât și de rezolvare a ei.

Abordarea oferită de Design Thinking poate fi utilizată atunci când problemele apărute nu sunt definite clar

Așadar, putem spune că Design Thinking oferă o serie de instrumente pe care afacerile ar trebui să le utilizeze în mod real atunci când vor să se dezvolte și să ofere soluții inovative. În plus, Design Thinking este o metodă utilă atunci când doriți să abordați probleme care nu sunt definite încă sau sunt necunoscute.

Citește și Micromanagement vs. Macromanagement