Pentru o mare parte dintre români (63%), dulciurile ocupă primul loc în topul alimentelor la care poftesc. De asemenea, carbohidrații și mâncarea de tip fast food reprezintă o prioritate pe lista poftelor alimentare pentru 3 din 10 români, se arată într-un sondaj pe tema poftelor alimentare, realizat de XL–S Medical, pe platforma online Ivox, în perioada 03 – 11 februarie 2015, pe un eşantion de 4683 de persoane.
În ceea ce privește atitudinea românilor vizavi de poftele culinare, peste 60% dintre respondenți spun că le dau curs fără a avea regrete. Pe de altă parte, 3 din 10 respondenți reușesc să își înfrâneze pofta alimentară, iar 2 din 10 români răspund în favoarea poftei, însă se gândesc ulterior la efectele negative ale acesteia.
Frecvența cu care apar poftele alimentare
Când vine vorba de frecvența cu care apar poftele alimentare, 63,11% dintre respondenți declară că li se întâmplă des și foarte des să li se facă poftă de un anumit aliment.
Sportul este soluția preferată de aproximativ 35% dintre respondenții care obișnuiesc să mănânce alimente bogate în grăsimi sau zaharuri, în timp ce aproximativ 26% dintre respondenți apelează la dietele alimentare sau de detoxifiere. Suplimentele de slăbit sunt preferate de puțin peste 20% dintre respondenți, acestea fiind luate, de obicei, ca adjuvant în diete și combinate cu sportul.
„Deși este întotdeauna mai bine să se recurgă la metode naturale de slăbire, recomandările de modificare a stilului de viață sunt de multe ori insuficiente. Obezitatea este o problemă complexă, care necesită o abordare multimodală, o strategie individualizată, dincolo de simpla recomandare de dietă și mișcare. Indiferent de metodele folosite, în afara eficienței lor, este obligatorie siguranța pentru sănătate. Suplimentele de slăbit testate amănunțit și aprobate de autoritățile medicale reprezintă o alternativă viabilă, cu rezultate imediate atunci când sunt combinate cu un program adecvat de dietă și exerciții fizice. Suplimentele de slăbit pot contribui la creșterea ratei metabolice, la prevenirea adaptării biologice a organismului, la restricția calorică impusă de dietă și la gestionarea poftelor alimentare”, a declarat Dr. Catrinel Macovei, Medic primar Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.
Cei mai mulți români, 75,77%, simt presiunea unei pofte alimentare cu preponderență pe timpul după-amiezei și al serii, în timp ce doar 2 din 10 români au remarcat instalarea unor pofte culinare în preajma prânzului.
Printre cele mai râvnite alimente și băuturi la care românii poftesc cel mai des, se numără fructele, în proporție de 68,53%, urmate îndeaproape de ciocolată – 65,11%, prăjituri – 57,21%, cafea – 54.63% și pizza – 51,43%.
Cauza poftelor alimentare
În ceea ce privește cauza poftelor alimentare, 4 din 10 respondenți nu au putut identifica un motiv concret. În schimb, 18,85% dintre români asociază poftele cu plictiseala, 17,06% cu stresul, iar pentru 13,24% pofta alimentară apare atunci când altcineva consumă acel aliment sau băutură.
„Oamenii pot recurge la alimente pentru a-și satisface unele nevoi frustrate sau neconștientizate, mai ales în perioade mai dificile de viață. De cele mai multe ori, dulciurile ocupă primele locuri pentru că reprezintă, din punct de vedere psihologic, un substitut afectiv. O bună prevenție se poate realiza prin programe de psihoprofilaxie sau de dezvoltare personală individuală/ de grup. Acestea sunt realizate de psihologi specializați și au ca obiective întărirea comportamentului asertiv, creșterea toleranței la stres, un mai bun echilibru emoțional, cât și gestionarea agresivității sau autoagresivității, aspecte care, în general, duc la o foame emoțională sau compulsivă”, explică Victor Toriani Gabriel Gorea – Psihoterapeut.
Un procent de 58,41% dintre respondenți au declarat că au ținut cel puțin o dietă alimentară pe parcursul vieții lor. Pentru 62.46% dintre aceștia, perioada de dietă a însemnat și o perioadă de luptă în ceea ce privește poftele culinare, observând o intensificare a acestora.
Tot în perioadele de dietă alimentară, se remarcă o rată mai mică de răspuns față de poftele alimentare. Astfel, 67,51% dintre românii care au ținut cel puțin o dietă alimentară pe parcursul vieții lor declară că în această perioadă nu au cedat poftelor alimentare.
Un procent de 21.38% dintre respondenți au declarat de asemenea că, dacă au dat curs poftelor culinare, au avut regrete și de cele mai multe ori acest lucru a declanșat înăsprirea regimului alimentar. Pentru 11,11% dintre cei intervievați, totuși, dieta alimentară nu i-a ajutat să reziste poftelor, sau să regrete că le-au dat curs.
