Irlanda este singura țară din Europa care va avea o creștere a PIB-ului mai mare decât a țării noastre. Vești bune pentru economia României. Estimările venite din partea analiștilor și economiștilor arată că țara noastră a înregistrat și în acest an o creștere remarcabilă a Produsului Intern Brut. Astfel, prognoza de primăvară efectuată de Comisia Europeană prevede pentru România un avans al Produsului Intern Brut de 4,2% în 2016 (a doua cea mai mare creștere din Uniunea Europeană după Irlanda) și de 3,7% în 2017 (a doua cea mai mare creștere după Luxemburg).

În plus, și previziunile făcute de Fondul Monetar Internațional sunt pozitive. Raportul FMI pentru Europa Centrală și de Sud Est arată că statele din Europa de Est, cum ar fi România, Polonia și Albania, ar putea în curând să depășească Germania și Franța în privința creșterii economice.

Un ritm robust de creștere

Fondul Monetar Internațional arată că economiile din Europa Centrală și de Sud Est, inclusiv economia României, au un ritm robust de creștere, corelat cu o scădere a ratei șomajului. În  același timp, cele mai mari economii europene, Germania și Franța, raportează noi recorduri negative în privința previziunilor prin evoluția Produsului Intern Brut.

Creșterea din Europa Centrală și de Sud Est este susțină, conform FMI, de politicile macroeconomice de susținere luate de Guvernele din aceste state, precum și a creșterii salariilor reale.

În 2016, țările din Europa de Est vor înregistra cel mai ridicat ritm de creștere, de 3-4%

De asemenea, Comisia Europeană a înrăutățit estimarea de creștere pentru Germania, la 1,6% în 2016.

Cu toate acestea, ritmul mediu de creștere a PIB-ului în Europa emergentă este cu mult sub nivelul de dinaintea crizei financiare din anul 2008 și ar putea dura ceva timp până când acestea vor ajunge din urmă, în termeni reali, restul Europei.

În plus, Fondul Monetar Internațional mai arată că economiile din Europa Centrală și de Sud au, în continuare, nevoie de reforme pentru a crește productivitatea, pentru a stimula investițiile și pentru a îmbunătăți oferta pentru salariați.

De ce este susținută creșterea PIB-ului?

În ceea ce privește România, prognoza Fondului Monetar Internațional arată că avem de a face cu o relansare economică ciclică. Creșterea PIB-ului din acest an este susținută de majorarea salariilor, de prețurile reduse datorate scăderii TVA.

„Raportul FMI recomandă continuarea reformelor structurale, în special în ceea ce privește: îmbunătățirea protecției drepturilor de proprietate și a sistemului legal; creșterea eficienței guvernării; creșterea accesului la servicii financiare (în special pentru IMM-urile productive); îmbunătățirea infrastructurii; creșterea speranței de viață prin creșterea calității serviciilor medicale”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), la lansarea raportului FMI.

Singura țară care va avea o creștere mai mare decât a României

Irlanda este singura țară din Europa care va înregistra în acest an o creștere economică mai mare decât cea a țării noastre, de 5%, în timp ce, pe ansamblu, Europa va înregistra o creștere economică de 2%, iar Europa Emergentă, regiune care include România, va înregistra un avans al Produsul Intern Brut de 3,5%.

Europa va înregistra o creștere economică de 2%, iar Europa Emergentă, regiune care include România, va înregistra un avans al Produsul Intern Brut de 3,5%

.

.

Potrivit estimărilor efectuate de Comisia Europeană, creșterea agregată la nivelul Uniunii Europene este prognozată la 1,9% în 2016 și la 2% în 2017. Previziunea confirmă perspectivele de dezvoltare evidențiate în Programul de convergență 2016-2019, precum și posibilitatea ca România să aibă una dintre cele mai bune evoluții economice din UE, chiar dacă incertitudinile sunt mai mari.

Caracterul sustenabil al creșterii economice

De asemenea, prognoza ilustrează caracterul sustenabil al creșterii economice. Începând cu acest an, Comisia prognozează pentru România dinamici anuale ale PIB-ului potențial de peste 3%: 3,1% în 2016 și cu 3,4% în 2017. Această tendință este confirmată și de perspectivele stabile privind piața muncii.

Creșterea PIB-ului se bazează pe consumul privat, care se va majora cu 6,9% în acest an și cu 5% în 2017,  și pe investiții

Creșterea economică se bazează atât pe consumul privat, care se va majora cu 6,9% în acest an și cu 5% în 2017, cât și pe investiții.

În plus, în România, exportul de bunuri și servicii se majorează în continuare semnificativ, cu 4,5% anul acesta și cu 4,8% anul viitor. Această evoluție a exporturilor atenuează creșterea importurilor prognozată la 9,8% în 2016 și la 7,6% în 2017. Astfel, deficitul de cont curent se menține sub pragul de 3% din PIB.

Rata inflației

Rata inflației va rămâne negativă până la jumătatea acestui an, ca urmare a reducerii TVA la alimente de la 1 iunie 2015, dar și al aplicării unei cote reduse cu 4 puncte procentuale a TVA, la restul mărfurilor și serviciilor începând cu 1 ianuarie 2016.

Rata inflației va rămâne negativă până la jumătatea acestui an, ca urmare a reducerii TVA la alimente

Comisia Europeană mai arată că în a doua jumătate din 2016, rata inflației va reveni la valori pozitive, astfel încât media anuală este estimată la -0,6%. Inflația medie pentru anul viitor crește la 2,5%, ținând cont inclusiv de o reducere a TVA de la 20% la 19% începând cu 1 ianuarie 2017.

Pentru deficitul bugetului general consolidat, Comisia Europeană prevede îmbunătățiri atât în 2016 (-2,8% din PIB față de -3,0% în Prognoza de iarnă) cât și în 2017 (-3,4% din PIB față de 3,8% în Prognoza de iarnă). De asemenea, Comisia Europeană notează că principalul risc al proiecției bugetare îl reprezintă inițiativele legislative care pot conduce la creșterea cheltuielilor sau diminuarea veniturilor bugetare în contextul alegerilor locale și parlamentare din acest an.

„Suntem mult mai calmi, iar dacă gândim o creștere economică, de data asta probabil că o gândim în termeni mai echilibrați. Țara este astăzi stabilă din punct de vedere financiar, cu o rezervă internațională solidă și cu un deficit de cont curent foarte mic, care impune un necesar de finanțare scăzut”, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), la lansarea raportului FMI.

Așteptările economice

Pe de altă parte, raportul GfK – Climatul de consum în Europa – arată că așteptările economice au scăzut în România în primul trimestru al anului. Indicatorul GfK a ajuns la valoarea de 3 puncte în luna martie, ceea ce reprezintă o scădere de 7 puncte în comparație cu luna decembrie, precum și o scădere de peste 19 puncte în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

Această tendință descendentă este surprinzătoare, dat fiind faptul că economia a crescut cu 4,3%, respectiv 3,4% în cele patru trimestre ale anului 2015, în comparație cu aceleași perioade ale anului anterior. Ultima oară când consumatorii români au fost atât de pesimiști cu privire la perspectivele economiei a fost în octombrie 2014.