Antreprenorii care nu reuşesc să aibă succes într-un business sunt afectați de stigmatul social al fraudei. Conform studiului „Bankruptcy and second chance for honest bankrupt entrepreneurs”, bazat pe informații colectate din 33 de țări, numai o treime dintre respondenți fac diferența între oamenii de afaceri care au eșuat cinstit și cei care au dat greș din cauze neoneste.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că, în realitate, doar 6% dintre falimente sunt frauduloase, conform studiului „Value of Failure”, realizat cu ajutorul datelor Eurostat și finanțat de Comisia Europeană în anul 2016.
„Destigmatizarea eșecului în business este esențială pentru o economie sănătoasă. Mai ales în contextul în care numărul antreprenorilor care dau greș este mult mai mare decât al celor care intră în mediul de business, iar numărul celor în serie e în scădere. Comunitatea oamenilor de afaceri trebuie să combată această asociere dăunătoare, care poate afecta pe termen lung cariera oricăruia dintre ei prin decredibilizare. De fapt, foarte puțini dintre antreprenorii care s-au confruntat cu dificultăți sau faliment au făcut-o din motive neoneste”, a declarat Andreea Anghelof, asociat coordonator CITR.
La nivel Uniunii Europene, 30% dintre respondenți consideră că la baza unui faliment stă o cauză neonestă.
În ţara noastră eșecul este, de asemenea, asociat cu frauda. Aşadar, CITR a desfășurat în anul 2016 un studiu la nivel național care relevă faptul că 11% dintre respondenți (oameni de afaceri, bancheri, consultanți) sunt de părere că o infracțiune sau o fraudă este sursa falimentului unei firme. Mai mult, perspectiva creditorilor, direct interesați de recuperarea datoriilor din partea companiilor ce intră în insolvență, este chiar mai pesimistă: 15% dintre ei cred că principala cauză a insolvenței este o cauză neonestă.
În acest context, confuzia dintre eșec și fraudă în business are efecte negative de proporții. Antreprenorii sunt izolați imediat ce apar semne de dificultate, sunt sufocați de controale, pierd legătura cu partenerii de business, clienții nu le mai cumpără serviciile sau produsele, băncile înăspresc regulile de finanțare, iar potențialii investitori își pierd încrederea.
Antreprenorii care au dezvoltat cel puțin trei business-uri sunt cei mai afectați de stigmatul social al fraudei. Numărul lor continuă să scadă la nivel european, potrivit studiului „Prin ce se distinge un antreprenor în serie”, de Ari Hyytinen și Pekka Ilmakunnas, publicat de Oxford University Press. Doar 15% dintre antreprenorii europeni au experiența insolvenței și găsesc soluții pentru redresare.
Principalele cauze ale eșecului în afaceri este determinat de: decizii nefondate pe analize financiare pertinente, ci pe flerul personal, erorile de management cauzate de creșterea afacerii în lipsa unei pregătiri manageriale pe măsură și întârzierea plăţilor partenerilor – creanţe nerecuperate.
