Finante

Insolvență Altur SA Slatina

Evoluția insolvențelor în România

01.08.2015

Care sunt efectele directe asupra companiilor, într-un mediu economic instabil? Cei care lansează afaceri noi sau au planificat investiții importante pentru dezvoltarea activității companiilor deja existente nu fac acești pași fără un plan de afaceri complex pe termen mediu și lung. Asta în condițiile în care numărul insolvențelor este departe de a fi unul redus, iar sectorul economic din România și nu numai este unul instabil, în care orice partener de afaceri poate să dispară în câteva zile.

Analiștii spun că nu există niciun sector de activitate care garantează o creștere continuă și eliminarea riscului falimentului, dar sunt tendințe la nivel global și regional pe care orice om de afaceri ar trebui să le ia în calcul. Este vorba atât de domeniile de activitate în care se dorește plasarea de investiții, cât și de partenerii de afaceri vitali pentru o companie. Acesta este și unul dintre cele mai importante motive pentru care furnizorii și clienții unei companii trebuie aleși cu atenție. Falimentul unuia dintre cei mai importanți parteneri sau probleme în relația cu acesta pot cauza rapid un blocaj al activității pentru un business care se baza pe respectiva relație de business.

Statistici regionale

Analiștii financiari au început anul curent cu vești bune pentru mediul de afaceri. Dacă în primele patru luni ale anului trecut nu mai puțin de 8.889 de companii au intrat în procedurile de insolvență, iar în 2013, în aceeași perioadă de timp, situația a fost și mai gravă, cu 10.379 de societăți aflate în imposibilitate de plată, anul 2015 a adus doar 3.833 de companii intrate în insolvență. Avem de a face așadar cu o reașezare a domeniilor de activitate și cu o planificare mult mai atentă a investițiilor pe termen scurt, spun analiștii.

În ceea ce privește regiunile cu cele mai multe companii ce și-au încetat activitatea, 24% dintre societăți își aveau sediul în regiunea de sud – vest a României, în timp ce 16% erau localizate în sudul țării, 15% în centru și doar 8% în regiunile de nord – est și vest. Zona București – Ilfov a înregistrat o scădere a numărului de insolvențe și a afacerilor cu risc ridicat de faliment, cu doar 7% în 2015, comparativ cu 21% anul trecut.

Domenii cu risc ridicat

Unul dintre domeniile afectate rapid și foarte grav de criza economică a fost cel al construcțiilor. Sectorul rămâne unul cu risc foarte ridicat, multe dintre companiile închise activând pe acest segment.

Un alt domeniu cu risc foarte mare, spun specialiștii, este cel al retailului, urmat îndeaproape de cel al transporturilor, al producției de energie electrică și, ultimul dar nu cel din urmă, HORECA.

Dacă privind construcțiile cele două motive pentru care companiile nu și-au mai putut continua activitatea au fost, pe de o parte, scăderea veniturilor clienților și de cealaltă parte oprirea finanțării din partea unităților bancare, celelalte domenii de activitate au simțit consecințele directe ale scăderii puterii de cumpărare. Blocajele financiare și scăderea abruptă și rapidă a vânzărilor au fost două dintre cele mai grave motive care au afectat multe sectoare de activitate, iar la final întregul lanț economic s-a dovedit a fi unul instabil.

Anii de criză economică au schimbat modalitatea în care este percepută lumea afacerilor, dar a adus și multe oportunități pentru cei care au știut cum și mai ales unde se impun tăierile de bugete pentru un profit cât mai mare și o strategie corectă de business. Mai mult decât atât, au existat oameni de afaceri care au beneficiat de criza economică și au investit în afaceri de succes. Interesant este și faptul că multe dintre companiile deschise în 2008, 2009, au avut un vârf de creștere în anul 2010, chiar anul în care criza economică a avut cele mai grave efecte, spun analiștii. Așadar, nu toate firmele au avut de pierdut în timpul crizei.

România versus alte țări

Statisticile oficiale arată că, în România, anul trecut s-au înregistrat nu mai puțin de 31.500 de firme care au intrat în insolvență. Numărul este extrem de ridicat comparativ cu situația din alte țări.

De exemplu, în Rusia aproximativ 10.000 de companii au intrat în faliment, în Ungaria circa 15.000, iar în Cehia doar 6.500 de companii și-au încetat activitatea.

Trendul pe piața internă este însă unul pozitiv, iar la acest lucru se adaugă și exemplele de revenire. Există companii de renume, precum Fornetti, care demonstrează faptul că intrarea în insolvență nu este sinonimă cu închiderea activității, iar un management focusat pe redresarea activității poate aduce compania din nou pe profit, cu eforturi și muncă pe măsură.

Mai mult decât atât, țara noastră redevine atractivă pentru investițiile străine. Politicile precum tăierea TVA-ului la alimente, trendul pozitiv al creditării pentru companii sunt doar câteva dintre motivele pentru care oamenii de afaceri privesc, din nou, România cu interes pentru a-și deschide o afacere.

Cum poți evita insolvența

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că un om de afaceri poate evita intrarea în insolvență, cu măsuri puternice aplicate pe termen lung.

Primul și poate cel mai important sfat este atenția mare la companiilor pe care le aleg pentru relația de business. Datoriile acestora, creșterea cifrei de afaceri, seriozitatea lor sunt câteva dintre informațiile pe care oricine trebuie să le dețină înainte de a semna un contract în exclusivitate. Este inutil să găsești companii mari care să sprijine afacerea, în condițiile în care termenele de plată ale facturilor sunt unele lungi sau acestea sunt nerespectate. Blocajul financiar este foarte riscant în aceste cazuri.

Un plan de business bine structurat și gândit în detaliu este un alt pas ce trebuie făcut pentru evitarea intrării în insolvență și a unui blocaj financiar grav, fără soluții rapide și cu rezultate imediate.

Atenție la imagine

Odată ce o firmă este intrată în insolvență, nu doar partea financiară este cea afectată, ci și imaginea acesteia.

O companie cu un blocaj financiar nu va fi văzută drept un client sau furnizor ce poate face față cererilor, așadar efectele vor fi unele de tip cascadă, iar imaginea va fi cu greu schimbată în rândul jucătorilor din sectorul de activitate vizat. Contractele vor fi încheiate, parteneriatele blocate, iar producția limitată din cauza tuturor motivelor de mai sus.

Desigur, revenirea nu este imposibilă, dar drumul este lung și greu, așadar înainte de asumarea riscurilor mult prea mari, în speranța unui profit pe măsura acestora, asigurați-vă că șansele de reușită sunt pe mărimea așteptărilor.