Energie regenerabila

Evoluția mașinilor electrice în România

Evoluția mașinilor electrice în România

01.04.2015

Cum se va schimba infrastructura din țara noastră pentru a susține viitorul vehiculelor electrice? Care sunt beneficiile unei mașini electrice? Lista acestora este lungă și nu se rezumă doar la nivelul redus de poluare.

Vehiculele pot fi încărcate fie de la o stație specială, fie de la o simplă priză, în ultima situație însă timpul de așteptare va fi mult mai mare. Unele modele recent lansate sunt dotate chiar și cu panouri solare, care captează energia solară, deci durata de viață a bateriei va fi mult mai lungă, nefiind nevoie de încărcări foarte dese.

Aceste autovehicule au și un risc mult mai mic de explozie în caz de accident, întrucât nu există combustibilul ce este inflamabil, zgomotul produs este cu mult mai redus în intensitate, comparativ cu mașinile clasice și costurile de întreținere și alimentare sunt cu mult mai mici pentru proprietari.

Statistici actuale

În prezent, statisticile oficiale, făcute publice de Nissan, arată faptul că în Europa topul mașinilor electrice este condus de modelul Leaf, cu aproape 15.000 de unități și o cotă de piață de circa 26%, urmat de Renault Zoe, cu un pic peste 11.000 de unități și o cotă de piață de 20%. Pe scurt, Renault-Nissan este compania aleasă de șoferii care și-au dorit o mașină electrică, cu două modele în top, iar podiumul este completat de Tesla Model S, mașină care a înregistrat și cea mai mare creștere în vânzări. Doar pe parcursul anului trecut au fost vândute peste 8.700 de unități de Tesla. Clasamentul este completat de BMW i3, Volkswagen e-up! Și Volkswagen e-Golf.

În România

Statisticile oficiale din țara noastră sunt departe de a fi demne de laudă. În România sunt înmatriculate aproximativ 100 de mașini electrice și circa 3.000 de autoturisme hibride, potrivit Registrului Auto Român. Printre modelele preferate de români se numără Citroen C-Zero, Mitshubishi-iMiEV, Nissan Leaf sau Skoda Citelis, iar șoferii care au ales mașinile hibride s-au îndreptat către Audi A8, Cadillac, Chevrolet, Toyota și Lexus.

Dacă până acum câțiva ani, prețul unui astfel de vehicul era principala problemă, acum costurile au scăzut simțitor, iar statul ajută șoferii care vor să se îndrepte către mașinile electrice printr-un voucher care asigură o reducere considerabilă de preț, la achiziția unui model, taxa de mediu la înmatriculare fiind zero.

Chiar dacă șoferii și-ar îndrepta atenția către noile modele de mașini, aceștia s-ar confrunta cu o altă problemă: infrastructura problematică, dezvoltată insuficient pentru a face față unui număr ridicat de mașini electrice. Există doar câteva stații publice de reîncărcare a bateriilor în toată țara, primele fiind montate în București și Brașov. Cea dintâi stație din România a fost inaugurată în București, în iunie 2011, și este poziționată la sediul Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice – Transelectrica. Cea din Brașov a fost montată în Poiana Brașov. Autoritățile locale din Brașov au de gând însă să dezvolte acest sector, tocmai de aceea în prezent este în desfășurare un proiect amplu, prin care mai multe zone centrale din oraș vor fi dotate cu stații speciale pentru încărcarea mașinilor.

Pe lângă stațiile publice, în România există însă și companii care au decis să devină un exemplu și să investească în proiecte complexe destinate proprietarilor de mașini electrice.

Prima clădire din România care are o infrastructură specială în acest sens este cea care aparține companiei suedeze Skanska, mai precis complexul Green Court din București. Imobilul de birouri este prevăzut nu doar cu 28 de prize pentru mașinile electrice, ci și tot atâtea locuri de parcare special dedicate. În plus, clădirea este construită cu panouri solare care ajută la încălzirea apei calde, iar Green Court oferă și o serie de facilități bicicliștilor: de la rasteluri speciale, la dulapuri pentru angajații care preferă mersul pe două roți și dușuri pentru aceștia.

Transport în comun

Dacă la drum lung, transportul cu mașini electrice este posibil să fie un pic problematic, din pricina infrastructurii defectuoase, în orașe, mai exact în București, lucrurile se schimbă. La acest lucru s-au gândit și autoritățile locale atunci când au încheiat un parteneriat cu o companie din China care oferă spre testare două autobuze electrice. Acestea vor funcționa pe străzile Capitalei începând cu luna martie, iar încărcarea lor va avea loc pe timpul nopții.

Cu o autonomie de 250 de kilometri, prețul unui autobuz electric se ridică la circa 400.000 de euro adică aproape dublu comparativ cu un autobuz normal, în timp ce combustibilul este mult mai ieftin, iar vehiculele sunt unele ecologice.

Cele două mașini, realizate de BYD, cel mai cunoscut producător de baterii reîncărcabile din lume, vor fi testate timp de două luni în București, urmând ca la finalul acestei perioade autoritățile locale să decidă dacă se vor achiziționa sau nu vehiculele.

 Obligațiile României

„Statele membre se asigură, prin intermediul cadrelor lor naționale de politică, că un număr corespunzător de puncte de reîncărcare accesibile publicului, care să fie instalat până la 31 decembrie 2020, pentru a garanta că vehiculele electrice pot circula cel puțin în aglomerările urbane sau suburbane și în alte zone dens populate, și, dacă este cazul, în cadrul unor rețele stabilite de statele membre”, se arată în directiva Parlamentului European.

Cu alte cuvinte, România este obligată ca în următorii cinci ani să instaleze prize speciale pentru mașini, numărul acestora fiind în strânsă legătură cu numărul de autovehicule existente în țară. Cum unul dintre cele mai ieftine modele de mașini electrice este Renault Twizy, care costă aproximativ 7.000 de euro, autoritățile se așteaptă ca șoferii din România să își îndrepte atenția din ce în ce mai mult spre această alternativă.

Scurt istoric

Istoria mașinilor electrice începe în perioada cuprinsă între anii 1832 și 1839, când Robert Anderson a inventat primul mijloc de transport electric. Profesorul Stratingh al Groningen, Olanda, a fost cel care a proiectat un autovehicul electric la o scară mică, construit apoi de asistentul său, Christopher Becker, în anul 1835. Americanii au fost însă cei care au dezvoltat acest domeniu la un nivel superior, primii cercetători din Statele Unite ale Americii care s-au făcut cunoscuți pe acest segment de activitate fiind Thomas Davenport și Scotsmen Robert Davidson.

Până în 1900, când mașinile cu motor cu ardere au început să intre pe piață, șoselele erau pline de mașini electrice, iar principalul motiv pentru care oamenii s-au îndreptat către motoarele pe care astăzi le considerăm a fi “normale” este faptul că vehiculele ofereau posibilitatea unui drum pe o distanță mai lungă, fără griji cu privire la faptul că puteau rămâne fără baterie.