Consiliile de administraţie ale companiile sunt forţate să îşi redefinească poziţia, în condiţiile în care corupţia este în creştere la nivel global. Astfel, potrivit unui sondaj realizat de EY, aproape 40% dintre cei 2.700 executivi chestionaţi afirmă că mita şi corupţia sunt larg răspândite în ţările lor.

În plus studiul mai arată că directorii nu au încă o percepţie corectă asupra riscurilor criminalităţii informatice, riscurile emergente nefiind sunt luate în consideraţie destul de serios.

De asemenea, integritatea executivilor privind raportările financiare este pusă la îndoială, în timp ce o minoritate semnificativă consideră justificate fraudele în cazul raportărilor financiare

Studiul “Global Fraud Survey, Overcoming compliance fatigue: reinforcing the commitment to ethical growth” arată că există niveluri diferite de percepţie a acţiunilor de fraudă, mită şi corupţie la nivel global. Aproape jumătate dintre directori (48%) consideră subestimează riscul generat de grupările crimei organizate, afirmând că cea mai mare ameninţare vine din partea hackerilor.

„În contextul amplorii pe care a luat-o criminalitatea informatică, cu incidente care fac regulat titluri de primă pagină a ziarelor, consiliile de administraţie trebuie să se aştepte ca managementul să aibă o strategie solidă de răspuns. În acelaşi timp, multe jurisdicţii exercită o presiune tot mai mare asupra companiilor, pentru a raporta incidentele în cel mai scurt timp. Toate aceste aspecte solicită multă atenţie din partea funcţiilor de conformitate şi reglementare. Securities and Exchange Commission din S.U.A. se concentrează tot mai puternic pe combaterea riscurilor cibernetice, pe măsură ce verifică integritatea rapoartelor financiare, astfel că, membrii comitetului de audit trebuie să fie atenţi în permanenţă la ameninţările mediului cibernetic din prezent”, a afirmat David Stulb, EY, Lider global, EY’s Fraud Investigation & Dispute Services (FIDS).

Executivi pot fi expuşi, în mod regulat, la situaţii care le ameninţă integritatea

Astfel, insuficienta cunoaştere a riscurilor la care se expun fac dificultăţile cu care se confruntă cei din top management să fie mai mari, iar probabilitatea ca aceştia să participe la stagii de formare anti-mită /anti-corupţie (ABAC) (38%) sau la sesiuni de evaluare a riscurilor ABAC (30%), în comparaţie cu echipele pe care le conduc, este mai mică.

“Acest aspect este cu atât mai alarmant cu cât toţi aceşti executivi pot fi expuşi, în mod regulat, la situaţii care să le ameninţe integritatea. 21% dintre directorii generali care au participat la studiu au declarat că au fost expuşi la situaţii în care li s-a cerut să dea mită în trecut, în comparaţie cu doar 10% din restul respondenţilor din top management”, se arată în studiul EY-

Declararea incorectă a performanţelor financiare

.

.

Raportul mai precizează că este îngrijorător faptul că 11% dintre directorii generali de companii consideră justificată declararea incorectă a performanţelor financiare în scopul de a ajuta o afacere să supravieţuiască unei recesiuni.

Nivelul este alarmant în condiţiile în care directorii generali sunt cei care au şi rolul de a stabili, din poziţia sa ierarhică, tonul etic general al companiei.

 “Din perspectiva riscului ca managementul să ignore controalele financiare, rezultatele acestui sondaj despre integritatea managerilor de top au implicaţii grave pentru consiliile de administraţie. Îmbunătăţirea contactelor directe dintre membrii consiliilor de administraţie şi şefii celorlalte departamente de business sau ai departamentelor financiare de la celelalte niveluri ierarhice s-ar putea dovedi foarte utilă pentru ca cei din top management să-şi poată face o imagine de ansamblu cât mai exactă. În contextul în care tot mai multe autorităţi de reglementare alocă resurse suplimentare pentru urmărirea penală a fraudelor fiscale şi cooperează în mod frecvent cu procurorii din alte jurisdicţii, mizele sunt mai mari ca oricând”, a explicat David Stulb.

Soluţiile globale de conformitate trebuie adaptate

Kenan Burcin Atakan (foto), şeful departamentului de investigare a fraudelor şi de soluţionare a litigiilor din cadrul EY România, a explicat că soluţiile globale de conformitate trebuie adaptate mai ales în cazul pieţelor emergente.

“Nu există seturi de măsuri universal valabile pentru a pune în aplicare un program de conformitate eficient. Echipele de conformitate trebuie să facă tot ce le stă în putinţă pentru a identifica noi abordări de gestionare a riscurilor de reglementare. Mai ales în cazul pieţelor emergente, soluţiile globale de conformitate trebuie adaptate, fără a pierde însă spiritul lor, pentru a putea răspunde provocărilor locale şi pentru a asigura o tranziţie lină”, a spus acesta.

Participarea la trainiguri anti-corupţie

Aplicarea măsurilor de conformitate pare să fie afectată de oboseală tocmai într-un moment în care companiile nu-şi prea pot permite aşa ceva, mai arată sondajul. Astfel, doar una din cinci companii nu are încă definită o politică anti-corupţie, iar mai puţin de 50% dintre cei chestionaţi au participat la trainiguri anti-corupţie.

“Punerea în aplicare a legilor anti-mită / anti-corupţie a devenit mai intensă şi s-a consolidat semnificativ cooperarea transfrontalieră între autorităţile de reglementare”, a mai spus David Stulb.

Însă, conform acestuia, în ciuda numeroaselor cazuri de urmăriri penale a unor companii şi a unor directori generali înregistrate recent, multe dintre acestea continuă să rateze prilejul de a implementa politici anti-corupţie şi evaluări de risc robuste.