Conform definiției dată de Wikipedia, „stresul ocupațional reprezintă stresul psihologic legat de locul de muncă. Stresul ocupațional se referă la o afecțiune cronică care poate fi gestionată prin înțelegerea condițiilor stresante de la locul de muncă și prin luarea măsurilor necesare pentru remedierea acestora”. Mai mult decât atât, OMS afirmă că „Stresul legat de muncă este răspunsul pe care oamenii îl pot avea atunci când sunt supuși la cerințe și presiuni în cadrul muncii care nu se potrivesc cunoștințelor și abilităților lor și care pun la încercare capacitatea lor de a face față”.
La acest stres ocupațional tinde să se adauge factori care țin de situația economică, tensiunile geo-politice (care pot amplifica riscul de burnout, atât în rândul angajaților, cât și al antreprenorilor), dar mai ales schimbările frecvente ale reglementărilor adoptate într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă. În acest sens, se impune o discuție mai amplă despre abordările sustenabile pentru adaptare și pentru o redefinire a conceptului de succes în 2024.
Într-un mediu dominat de social media și de imaginea pe care vrem să o clădim pentru noi și afacerile noastre, devine cu atât mai important să abordăm corect și la timp presiunile sociale și profesionale care pot duce la stres ocupațional și burnout, pentru a preîntâmpina situații dificile.
Redefinirea conceptului de succes în contextul actual este esențială, întrucât ne permite să abordăm presiunile sociale și profesionale care pot contribui la burnout, subliniind importanța unei reevaluări a conceptului de succes într-un mediu economic și social dificil. În plus, este necesar să fie implementate o serie de soluții organizaționale pentru prevenirea burnout-ului, inclusiv prin promovarea unui echilibru între viața profesională și personală.
Sublinierea importanței sprijinului comunității și a solidarității între colegi și organizații în contracararea izolării și epuizării profesionale devin la fel de importante, dar se impune și existența unui leadership empatic în cadrul organizațiilor, liderii devenind astfel factori cheie în menținerea sănătății mentale a echipei în contextul provocărilor continue.
Să avem, așadar, cu toții o lună februarie în care să rescriem definiția succesului, punând accent pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, recunoașterea eforturilor depuse și sprijinul reciproc în echipă!
