România deţine o mină de grafit care ar putea fi redeschisă dacă grafitul îşi va dovedi adevărata valoare. În viața de zi cu zi, cea mai cunoscută întrebuințare a grafitului este pentru fabricarea minei de creion. Mai puțin cunoscut este însă faptul că România deține rezerve de grafit, exploatate în trecut, însă mina este închisă în acest moment.
Etimologia cuvântului provine din limba greacă: γραφειν (graphein), care înseamnă a scrie, în special datorită urmei negre pe care o lasă pe o foaie de hârtie, proprietate care a determinat folosirea mineralului în fabricarea minelor de creioane.
Pe lângă fabricarea minelor pentru creioane, grafitul se mai foloseşte şi la confecţionarea creuzetelor pentru metalurgie, la fabricarea electrozilor, la acoperirea tiparelor în galvanoplastice, la fabricarea periilor colectoare de la motoarele electrice, a granulelor din microfoanele telefonice, ca lubrifiant pentru maşini. De asemenea, în stare pură, grafitul este utilizat în reactoarele nucleare.
În plus, din grafit se poate obţine şi grafenul, cel mai subțire și ușor material din lume, bun conductor electric.
În stare pură, grafitul este utilizat în reactoarele nucleare
Ce ţări deţin zăcăminte de grafit
În natură, grafitul apare sub formă de granule, în rocile bogate în carbon. Mineralul este exploatat în România, China, Coreea de Nord, Madagascar, Zimbabwe, Mexic, Brazilia, Cehia, Ucraina și India.
Rezervele mondiale de grafit din lume depăşesc 800 de milioane tone. Principalii producători de grafit sunt China, India, Brazilia, Coreea de Nord, Canada și Mexic.
Per total, la nivel mondial, din zăcămintele existente, în fiecare an, se extrag 600.000 de tone de grafit însă, fiind o importantă substanţă minerală, pe parcursul unui an se consumă peste 1 milion de tone.
Pentru a putea suplimenta această diferenţă de 400.000 de tone necesară întregii lumi, s-a încercat obținerea grafitului pe cale sintetică. Acest lucru se poate efectua printru proces numit coxificare, adică prin încălzirea la temperaturi foarte ridicate a unor materiale bogate în carbon, precum cărbunele brun, antracitul sau petrolul. Prin acest proces, se produce o transformare a materialului bogat în carbon în grafit policristalin sau în electrografit, care se foloseşte în special în electrotehnică sau electrochimie.
Mina de grafit de la Baia de Fier
Și, în condiţiile în care cererea de grafit la nivel mondial este una care depășește oferta existentă, iar unul dintre cele mai revoluționare materiale se fabrică din grafit, ţara noastră are o mină de grafit închisă.
Existenţa grafitului în România a fost demonstrată în urmă cu peste 150 de ani
Existenţa grafitului în România a fost demonstrată în urmă cu peste 150 de ani de către geologii care au studiat formaţiunile de şisturi cristaline ale acestor munţi. Exploatarea cea mai mare a fost efectuată începând cu anii 1939-1942 de către inginerul Gheorghe Damaschin, în munţii cuprinşi între comunele Novaci-Cernădia-Baia de Fier-Polovragi. Cu această ocazie, au fost descoperite două complexe de grafit. În acea perioadă, capacitatea de exploatare era de 300 de tone, nivel care reuşea să acopere peste 70% din necesarul intern.
În anul 1994, activitatea de la mina de grafit de la Baia de Fier a fost oprită
La ora actuală, mina de grafit de la Baia de Fier, singura din țară care extrăgea acest cărbune din care se face mina de creion, este închisă încă din anul 1994, pe fondul scăderii cererii de grafit şi a costurilor mari de exploatare.
Interes extern în mina de la Baia de Fier
În urmă cu câţiva ani, doi mari investitori străini au încercat să poarte discuţii cu Salrom pentru revitalizarea minei de grafit din județul Gorj, motivul nefiind interesul pentru fabricarea de creioane, ci posibilitatea obținerii grafenului, cel mai bun conductor de căldură și electricitate cunoscut.
Ce este grafenul?
Grafenul este cel mai subțire și ușor material, bun conductor electric, care ar putea revoluționa întreaga lume. Este unul dintre cele mai interesante materiale descoperite în ultimii ani, iar cercetătorii spun că va aduce o adevărată revoluție în industrie, datorită capacităților deţinute. Grafenul este, aşadar, cel mai bun conductor de electricitate și căldură cunoscut, descoperit și izolat în urmă cu aproape 15 ani, prin exfolierea grafitului, de către un grup de cercetători britanici de la universitatea din Manchester, condus de un profesor din Olanda, Andre Geim – premiat cu Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2010, împreună cu colaboratorul său Konstantin Novoselov. Utilizările grafenului sunt excepționale, prin urmare, și pare să fie alternativa perfectă a oțelului, în viitor.
Însă, la aceea vreme, compania Salrom, proprietarul minei de la Baie de Fier şi compania care deţine licenţa pentru exploatarea grafitului în acest perimetru, a refuzat oferta. Motivele sunt simple – mina de grafit încă mai deţine rezerve importante şi poate fi redeschisă relativ uşor, fără a fi nevoie de investiţii mai mari. Cel mai probabil compania aşteaptă ca cercetările privind utilizarea grafenului să fie finalizate, astfel încât să ştie în ce direcţie se îndreaptă.
