Executivul a modificat și completat, printr-o Hotărâre de Guvern, normele de aplicare ale Legii Codului Fiscal, prin includerea unor explicitări și a unor noi exemplificări ale situațiilor determinate de diversitatea activității contribuabililor. Scopul acestor completări este abordarea mai facilă a legislației fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare.
Actul normativ adoptat de Guvern modifică și completează HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Astfel, în ceea ce priveşte impozitele locatel au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună. În aceste situații obligația declarării și plății taxei pe clădiri/teren aparține persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință.
De asemenea, au fost completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială. În cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se atestă faptul că “nici una din cheltuielile cu utilitățile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică” se va datora impozitul pe proprietăți utilizate în scop rezidențial. Prin cheltuieli cu utilitățile se înțelege cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze natural, termoficare, apă, canalizare.
În ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, s-au adus lămuriri privind ”ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, precizându-se că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeaşi perioadă, precum s-a și precizat ca în cazul persoanelor juridice care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai anului de referință, valoarea clădirii este cea prevăzută în procesul‐verbal de recepție finală;
Conform Guvernului, a fost detaliată modalitatea acordării scutirii de impozit pe clădiri/terenuri, specificându-se faptul că scutirea de impozit se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate asupra clădirii/terenului.
În plus, a fost exemplificat modul de determinare a calculului impozitului pe teren în cazurile în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții, iar în cazul mijloacelor de transport, au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrăinare – dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a unui mijloc de transport.
Totodată, în ceea ce priveşte „taxa pe valoarea adăugată”, au fost aduse clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen-limită pentru efectuarea plăţii.
În privința cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri şi pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului şi destinaţia acestuia s-a precizat că tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicaţii.
În plus, a-a clarificat faptul că taxa pe valoarea adăugată se consideră inclusă în contrapartida unei livrări sau prestări și atunci când contrapartida este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau ale situații similare fără nicio mențiune referitoare la TVA.
Guvernul a mai anunţat că în normele Codului Fiscal s-a precizat faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la depășirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior. S-au prevăzut toate categoriile de bunuri/servicii pentru care nu se justifică ajustarea taxei deduse în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA.
La capitotul „Accize și alte taxe speciale”, s-a precizat faptul că în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală și datele cu privire la cazierul fiscal se obțin de către direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei, de la nivelul autorității fiscale centrale. În plus, a fost eliminată obligația prin care destinatarii înregistrați trebuie să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse accizabile precum și a obligației de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.
În priviţa impozitului pe venit, au fost detaliate reglementările cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, Titlul II și Titlul IV – acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare.
