Țara noastră are de plătit în acest an nu mai puțin de 1,164 miliarde de euro. Este vorba despre valoarea împrumuturilor externe de la Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Suma este însă mult mai mică în comparație cu vârful de plată, întrucât pachetul de credite presupune ca cea mai mare rată să fie înapoiată în anul 2015, când se vor efectua plăți totale de 1,826 miliarde de dolari. Chiar luna viitoare, în septembrie, sunt necesare trei plăți. Acestea însumează 157,3 milioane de euro și vor fi virate către instituțiile financiare internaționale aferente, în fapt BIRD, UE și FMI.

Pe de o parte, oficialii Guvernului au declarat în ultima perioadă că sunt suficiente resurse pentru plata acestor rate și în același timp să susțină celelalte plăti, precum salariile și pensiile.

Drumul de la imagine la împrumuturi

Un studiu recent, denumit “Rata de schimb de echilibru și factorii săi” și realizat pentru Comisia Națională de Prognoză, arată că țara noastră este nevoită să își îmbunătățească imaginea pentru a oferi încredere în fața investitorilor de pe piețele internaționale. În acest fel, se va schimba percepția de risc de țară și se reduce CDS-ul sau “credit default swap”, urmând ca împrumuturile externe să devină mai ieftine.

Privatizări de succes, împrumuturi ieftine

Un prim pas către schimbarea imaginii ar fi privatizările de succes, arată același studiu. Tranzacții precum discutata privatizarea Poștei Române ar putea aduce schimbarea de care are nevoie imaginea țării noastre. În plus, construcția rapidă de autostrăzi, chiar și cu ajutorul a diferite parteneriate, precum cel public-privat sau semnarea de către stat a unui contract cu un investitor în turism sunt alți pași ce merită să fie făcuți în această zonă.

Importantă este “abaterea atenției investitorilor de la mediul politic spre cel economic”, explică studiul Comisiei Naționale de Prognoză. Schimbările politice dese din ultimii ani, alegerile locale, parlamentare și prezindențiale din viitorul apropiat conduc la nimic altceva decât o prudență exagerată din partea investitorilor și la o perioadă de așteptare, timp în care situația să devină una stabilă pentru investiții.

O altă soluție pe care oficialii ar trebui să o ia în considerare este participarea la târgurile din principalele centre financiare ale lumii, precum cele de amploare care au loc în Londra sau Frankfurt, și prezentarea beneficiilor în fața investitorilor financiari. De asemenea, o altă direcție ar fi chiar prezența României pe harta organizării de conferinţe financiare internaţionale. Există state, precum Turcia, unde se organizează săptămânal evenimente de business, conferințe în cadrul cărora se analizează imaginea investițiilor naționale și de unde oamenii de afaceri pot afla despre beneficiile și posibilitățile atât investițiilor mici, cât și celor medii și mari.

România, în topul celor mai mari CDS-uri

La finalul anului trecut, țara noastră a avut “credit default swap” sau CDS la nivel record, fiind pe poziția a 15-a. Cu toate acestea însă, ţări precum Portugalia, Slovenia, Spania, Ungaria, Italia, Irlanda sau Dubai erau considerate de către investitori mai riscante în comparație cu țara noastră.

“Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să intensifice eforturile pentru includerea României într-un indice al pieţelor emergente dezvoltat de o mare bancă de investiţii din lume pentru facilitarea fluxurilor de capital în România şi trecerea de la categoria frontier markets la emerging markets în ceea ce priveşte plasamentele bursiere” potrivit Comisiei Naționale de Prognoză.