Prima Casă funcţionează în continuare, iar sistemul bancar nu pare să se fi destabilizat. Una dintre cele mai controversate legi adoptate în acest an, Legea dării în plată îşi face simţite efectele de aproape trei luni. Şi, cu toate că au existat o mulţime de voci care au susţinut că aplicarea unei astfel de legi în care debitorii care au probleme la rambursare unui credit  ipotecar să poată scăpa de datorie dând băncii imobilul ipotecat va avea afecte catastrofale atât asupra pieţei imobiliare, cât şi asupra programului Prima Casă sau asupra sistemului bancar în întregime, acest lucru nu s-a întâmplat.

Aşadar, programul guvernamental Prima Casă funcţionează în continuare, fondurile alocate fiind majorate în luna iulie, iar sistemul bancar nu pare să se fi destabilizat. Nici preţurile apartamentelor nu au avut evoluţii marcante în ultimele trei luni şi nici analiştii nu se mai  aşteaptă la creşteri semnificative sau scăderi abrupte pe viitor.

Pe de altă parte, însă, după promulgarea Legii dării în plată, mai multe bănci, printre care se numără BRD, Alpha Bank, Intesa, Garanti, Raiffeisen, Bancopost, CEC au majorat avansul la creditele cu garanţie ipotecară, însă acest lucru nu afectează creditarea imobiliară care în mare parte este dependentă de programul Prima Casă.

Legea 77/2016, legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credit, a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 28 aprilie și a intrat în vigoare în data de 13 mai.

Programul Prima Casă nu a avut de suferit

Cu toate că programul Prima Casă a fost eliminat din prevederile Legii dării în plată, anumiţi analişti susţineau înainte de adoptarea prevederii legislative că, chiar şi în acest caz, programul guvernamental ar avea de suferit şi chiar ar putea dispărea.

Astfel, în luna februarie, anul curent, dezvoltatorii imobiliari atrăgeau atenţia că Legea dării în plată ar putea duce la stoparea programului Prima Casă şi la blocarea tuturor proiectelor imobiliare în curs de derulare.

Acest lucru nu s-a întâmplat. De la intrarea în vigoare a legii, plafonul de garanţii a fost majorat semnificativ.

În plus, de curând Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a anunţat că nu ia în calcul modificarea programului „Prima Casă”, ci analizează posibilitatea redistribuirii plafoanelor existente de la băncile care mai au fonduri către cele care le-au epuizat. De asemenea, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, declara că ia în calcul şi o suplimentare a sumelor pentru acest an.

Alocările iniţiale, în 2016, pentru Prima Casă au fost de 1,7 miliarde de lei, cu o treime mai mici decât anul trecut.

În 2016, alocările iniţiale pentru Prima Casă au fost de 1,7 miliarde de lei, cu o treime mai mici decât anul trecut. Însă banii s-au epuizat rapid pe fondul tensiunilor provocate de Legea dării în plată. Statul a decis apoi să majoreze cu încă 500 de milioane de lei garanţiile, însă şi aceşti bani s-au epuizat rapid, mai ales că unele bănci acceptaseră cereri de credit chiar dacă nu mai aveau fonduri la dispoziţie.

Din 2009 şi până la ora actuală, 182.000 de români au luat credite în cadrul programului guvernamental Prima Casă.

BNR: Cu greu se poate face o evaluare corectă a impactului

La finele lunii iunie, Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, afirma că legea dării în plată se remarcă printr-un grad extrem de ridicat de imprecizie. Acesta spunea că “sunt puşi laolaltă cei care nu pot să plătească cu cei care nu vor să plătească”. „Cu greu se poate face o evaluare corectă a impactului. Trebuie să vedem reacţiile diverşilor debitori, reacţiile băncilor. Mi-e greu să spun care vor fi beneficiile acestei legi”, a explicat Guvernatorul BNR.

Acesta a spus că nu este exclus ca deprecierea leului comparativ cu euro, dincolo de 4,50 lei/euro, să fie unul din efectele Legii dării în plată.

De asemenea,  Mugur Isărescu a mai precizat că datele pe care Banca Națională a României le are la dispoziție arată că, până la finele lunii iunie, există câteva mii de cazuri de notificări privind darea în plată, din care aproape jumătate au fost depuse de debitori care nu aveau restanțe la plată.

Ce s-a întâmplat cu preţurile locuinţelor?

În luna mai, exact când s-a adoptat Legea dării în plată, conform statisticilor  Imobiliare.ro, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare pe plan naţional (noi şi vechi) a scăzut cu 1,4%, până la 1.002 euro pe metru pătrat util, faţă de 1.016 euro pe metru pătrat la finele lui aprilie, potrivit Indicelui Imobiliare.ro.

Nivelul actual se situează cu 8% peste cel din perioada similară a anului trecut (928 de euro pe metru pătrat). Dintre marile oraşe analizate, cea mai mare marjă de ajustare a preţurilor a fost consemnată în Braşov, în timp ce, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, piaţa nu a reacţionat încă la recenta intrare în vigoare a legii dării în plată.

În Capitală, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 0,4% în ultima lună, de la 1.121 la 1.126 de euro pe metru pătrat util, valoare cu 6,6% mai mare decât cea valabilă la sfârşitul lui mai 2015, respectiv 1.056 de euro pe metru pătrat. Dacă preţul mediu cerut pentru apartamentele noi a rămas constant în ultimele 31 de zile (la o medie de 1.159 de euro mp), locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit cu 0,7%, la 1.075 de euro pe metru pătrat, conform datelor Imobiliare.ro.

Analiştii din piaţa imobiliară spun că preţurile de vânzare ale apartamentelor nu se vor modifica în următoarele luni, înregistrându-se doar fluctuaţii minore ale preţurilor.

După intrarea în vigoare a Legii dării în plată, luna iunie a fost caracterizată de o evoluție paradoxală a prețurilor pe segmentul rezidențial. Astfel, Indicele Imobiliare.ro a revenit pe un trend crescător la nivel național: un apartament (nou sau vechi) costă acum, în medie, 1.020 de euro pe metru pătrat util, respectiv cu 1,8% mai mult față de finele lunii mai (când ajungea la 1.002 euro pe metru pătrat util). În mod interesant însă, pretențiile vânzătorilor din marile orașe ale țării, acolo unde au loc și cele mai multe tranzacții, continuă să se diminueze, atât pe segmentul vechi, cât și pe cel nou – excepție făcând (în cel din urmă caz) doar Constanța și Timișoara.

În Bucureşti, prețul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile spre vânzare a scăzut cu 2,8% în prima lună de vară, de la 1.126 de euro pe metru pătrat util, la 1.094 de euro pe metru pătrat. Vânzătorii de locuințe vechi și-au redus așteptările cu 0,7% (de la 1.075 la 1.068 de euro pe metru pătrat), în vreme ce unitățile locative nou-construite s-au ieftinit în acest răstimp cu 4,2%, de la 1.159 la 1.110 euro pe metru pătrat.

De asemenea, preţurile au scăzut cu 1,6%, de la 915 euro pe metru pătrat în mai, până la 900 de euro pe metru pătrat luna trecută, iar în Cluj-Napoca s-a remarcat o tendință de scădere a prețurilor luna trecută, suma medie solicitată de vânzători ajungând la 1.200 euro pe metru pătrat util – cu 0,7% mai puțin decât nivelul atins în urmă cu 30 de zile.

Constanța este singurul dintre cele analizate în care Indicele Imobiliare.ro a consemnat o creștere în ultima lună, de la 956 la 967 de euro pe metru pătrat (o diferență de 1,2%).