În perioada martie-august au avut loc primele întâlniri de lucru din 40 județe, organizate de către direcțiile agricole, ca urmare a calendarului aprobat de conducerea Ministerului Agriculturii în vederea accelerării demersurilor de punere în aplicare a “Programului de încurajare a produselor tradiționale” din Capitolul Politici Agricole şi Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020.

Astfel, au fost identificate de către specialişti ai Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene un număr de aproximativ 300 de produse la nivelul României, care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene: naţionale – produse tradiţionale, rețetă consacrată şi pe cele europene – Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicații Geografice Protejate (IGP) şi Specialități Tradiționale Garantate (STG).

Până în anul 2019, un număr de aproximativ 20 de produse româneşti sunt în atenția MADR pentru finalizarea documentației conform Regulamentului european nr. 1151/2012 şi a legislaţiei naţionale corespunzătoare acesteia, dintre care amintim: Telemea de Vaideeni, judeţ Vâlcea, Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti, etc.

Conform Ministerului Agriculturii, obiectivul acestui Program îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene până în 2020.

.

.

Concret, s-a urmărit creșterea numărului de produse atestate ca produs tradițional și înregistrarea în Registrul National al Produselor Tradiționale care va fi recunoscut pe piață, prin utilizarea logo-ului de “produs tradițional”, proprietatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În analiza celor aproximativ 300 de produse propuse de județe, cu potențial pe termen lung, s-au identificat 100 de potențiale produse cu denumiri care pot accesa sistemele de calitate europene.

În prezent, România are înregistrate ca indicații geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obținerea de indicații geografice protejate se află într-un proces de verificare și un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit.