Solutii de plata digitale

Încurajarea plăţilor cu cardul poate reduce evaziunea fiscală

01.05.2016

Românii folosesc de 4  ori mai puţin cardurile pentru a plăti la comercianţi, comparativ cu media UE.Majoritatea românilor folosesc cardurile doar pentru a scoate bani de la bancomat, nivelul plăţilor la comercianţi fiind extrem de mic. Cu toate că, în ultimii ani, numărul celor care efectuează plăţi cu cardul a avansat, acest lucru se întâmplă doar în marile oraşe, însă trebuie să ţinem cont de faptul că jumătate din populaţia ţării locuieşte în mediul rural şi că micile magazine nu oferă posibilitatea de a achita cumpărăturile cu cardul.

În acelaşi timp, evaziunea fiscală la micii comercianţi este extrem de ridicată. Specialiştii din domeniul finanţelor spun însă că plata cu cardul ar putea reprezenta cea mai simplă metodă de a reduce evaziunea fiscală în România.

Autorităţile române au tot încercat să adopte măsuri care să ducă la reducerea economiei negre, printre acestea numărându-se Loteria bonurilor fiscale sau controalele inopinate făcute de inspectorii antifraudă din cadrul ANAF.

Legislaţia prevede obligativitatea de a accepta plata cu cardul doar în cazul magazinelor care desfăşoară afaceri mai mari de 100.000 de euro pe an

La ora actuală, legislaţia din România prevede obligativitatea de a accepta plata cu cardul (prin urmare de a instala un POS) doar în cazul comercianţilor care desfăşoară afaceri mai mari de 100.000 de euro pe an.

Plata cu cardul în România

Românii folosesc de patru ori mai puţin cardurile pentru a efectua plăţi la comercianţi, comparativ cu media Uniunii Europene. Astfel, conform datelor MasterCard, în medie, în România se realizează doar 14 tranzacţii de plată pe fiecare card emis de băncile locale, în timp ce media europeană este de 60 de tranzacţii.

În medie, în țara noastră se realizează doar 14 tranzacții de plată pe fiecare card emis de băncile locale, în timp ce media europeană este de 60 de tranzacții

Datele statistice mai arată că doar unu din cinci români utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor cu valori mai mici de 10 lei. În plus, cele mai uzuale plăti cu cardul sunt de valoare mică, trei sferturi dintre persoanele chestionate într-un studiu efectuat de MasterCard, afirmând că, de regulă, utilizează cardul pentru achiziționarea unor cumpărături de până la 75 lei.

Majoritatea persoanelor care utilizează cardurile (4 din 5 români) le preferă pentru că astfel evită să poarte numerar asupra lor, în timp ce 67% apreciază ușurința cu care sunt realizate plățile în acest fel.

Creștere importantă pe segmentul contactless

Anul trecut s-a înregistrat o creștere importantă pe piața de carduri din România, pe segmentul contactless. Astfel, în decembrie 2015, 4 din 10 dintre respondenți se declarau obișnuiți să efectueze plăti contactless, confirmând tendinta de creştere în popularitate a acestei metode de plată.

Românii utilizează tot mai des cardurile pentru plăţi directe la comercianţi când călătoresc în străinătate

Dacă în ţară situaţia plăţii cu cardul nu este foarte îmbucurătoare, în schimb românii utilizează tot mai des cardurile pentru plăţi direct la comercianţi când călătoresc în străinătate, însă valorile tranzacţiilor sunt mici, conform Visa Europa.

Cele mai multe plăţi făcute de români au fost raportate în Franţa, Italia, Ungaria, Marea Britanie, Bulgaria, Germania, Spania, Austria, Suedia şi Belgia.

Cum se încurajează plata cu cardul

Specialiștii în domeniul afirmă că ar fi însă mult mai simplu să se reducă evaziunea fiscală dacă plata cu cardul ar fi încurajată.

Una dintre inițiative în acest sens este reprezentată de Legea privind introducerea sistemelor moderne de plată.

În curând şi micii comercianți ar putea fi obligați să accepte plata cu cardul. Astfel, 32 de deputați și senatori au inițiat un proiect de lege care prevede obligativitatea acceptării cardurilor bancare la plată de către majoritatea comercianților, dar și posibilitatea primirii de numerar, într-o anumită limită, la POS-urile din magazine.

Denumită legea cash-back, propunerea a primit pe 12 aprilie avizul favorabil din partea Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaţilor, fiind înregistrate 14 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.

Conform propunerii, pragul minim al cifrei de afaceri de la care se aplică legea pentru comercianți este stabilit la 10.000 de euro pe an. Inițiatorii proiectului propun intrarea în vigoare a prevederilor în data de 20 mai 2016.

Legea cash back prevede obligativitatea ca magazinele care au afaceri de peste 10.000 de euro să instaleze un POS și posibilitatea ridicării de numerar în anumite limite, după efectuarea cumpărăturilor

Primul POS dintr-o piaţa din România

În luna decembrie a anului 2015, MasterCard a montat primul POS dintr-o piață din Bucureşti. Prin urmare, în Piaţa Hala Traian din sectorul 2, posesorii de carduri au ocazia de a plăti cu cardul pentru legumele, fructele şi verdeţurile cumpărate.

Primul POS dintr-o piaţă din ţara noastră a fost montat în decembrie 2015 în Piaţa Hala Traian din București

„Sperăm ca acesta să fie un prim pas către extinderea plăților cu cardul către zone care până acum au fost apanajul exclusiv al numerarului, astfel încât cumpărătorii să beneficieze de securitate și confort, contribuind în același timp la reducerea economiei gri” , afirmau în acel moment reprezentanţii MasterCard.

Evaziunea fiscală în ţara noastră

Potrivit unui studiu A. T. Kearney, România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea din PIB a economiei subterane. Statisticile arată că Grecia, Italia, Spania şi Bulgaria ne întrec în a nu plăti taxele la stat.

Nivelul economiei subterane se cifrează în aceste ţări între 25% şi 40% din PIB, în timp ce în restul Uniunii Europene pleacă de la 5% şi nu depășește 15%.

România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea din PIB a economiei subterane

Conform calculelor Consiliului fiscal pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), evaziunea fiscală continuă să aibă o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 16,2% din PIB în anul 2013, în pofida intenției și măsurilor de reducere a acesteia.

 

 

Citiți și despre: