Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut, în iulie 2021, cu 1,7 puncte, la valoarea de 74,5 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 44,1 puncte). Scăderea a fost generată de componenta de anticipaţii a indicatorului.
Astfel, pe fondul prudenţei generate de intrarea în valul al patrulea al pandemiei, indicatorul de încredere macroeconomică a înregistrat o uşoară scădere, prima din ultimele 12 luni.
„De asemenea, pe fondul majorării ratei inflaţiei, rata anticipată de dobândă de piaţa monetară, ROBOR 3M, implica cel puţin două majorări de dobândă de politică monetară în următoarele 12 luni”, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică iulie 2021. Deficitul bugetar
Analiştii CFA România anticipează un deficit bugetar de 6,6% din PIB în 2021 şi o rată a inflaţiei de 4,03% pentru orizontul de 12 luni, potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei.
Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021 este 6,6%. Valoarea medie a anticipaţiilor în termeni reali a PIB în anul 2021 este +6,9%. Datoria publică (procent din PIB) va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la aproximativ 53%.
Inflaţia
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 4,03%, peste 72% dintre participanţi anticipând majorarea acesteia în următoarele 12 luni (la momentul realizării sondajului, rata inflaţiei înregistra valoarea de 3,94%).
Indicatorul de Încredere Macroeconomică iulie 2021. Cursul de schimb euro – leu
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 93% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9829 lei, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului prognozat este 5,0445 lei pentru un euro.
Protecţie a mediului
De asemenea, în contextul atenţiei sporite a autorităţilor europene cu privire la protecţia mediului înconjurător, atenţie concretizată în reglementări cu privire la luarea în considerare a factorilor ESG (factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă) de către instituţiile financiare, au fost introduse în sondaj întrebări cu privire la conştientizarea de către instituţiile financiare a acestor reglementări, pregătirea instituţiilor financiare pentru asigurarea respectării noilor reglementări, precum şi suportul oferit clienţilor pentru asigurarea respectării lor.
Astfel, peste 87% cunosc pe deplin sau ştiu de existenţa reglementărilor europene privind factorii ESG, 50% oferă suport activ clienţilor în vederea respectării criteriilor ESG, iar peste 55% cunosc recomandările Autorităţii Bancare Europene către bănci şi firmele de investiţii, cu privire la introducerea factorilor ESG în activitatea de creditare şi investiţii, şi deja au planuri de implementare a acestor recomandări.
Citeşte şi Finanţări pentru antreprenori 2021: Ce anunţ a făcut ministrul Investiţiilor şi cel al Economiei