Indicatorul de risc social. Danemarca este ţara cu cel mai mic nivel de risc social, ocupând primul loc în clasamentul realizat de Euler Hermes şi Allianz privind Indicatorul de Risc Social al acestui an. Pe de altă parte, România se află pe locul 55.

Trimestrial, Euler Hermes evaluează evoluția riscului de țară. Pentru a oferi o viziune mai precisă și completă, liderul mondial în domeniul asigurărilor de credit a adăugat anul acesta riscuri de mediu, societate și guvernanță (ESG) la analizele sale. Decizia a fost luată în contextul actual, întrucât pandemia Covid-19 are un impact negativ major asupra economiilor din întreaga lume. Îngrijorările de redresare cresc și arată o posibilă reapariție a riscului social în multe țări.

Indicatorul de risc social. Ce reprezintă IRS?

Indicatorul de Risc Social (IRS) identifică ce țări sunt mai vulnerabile la riscurile sociale sistemice (incluzând nemulțumirea socială și proteste anti-guvernamentale), care pot schimba strategiile si elaborarea politicilor unui stat şi pot influența deciziile de afaceri şi investiţii.

IRS măsoară punctele forte și punctele slabe, precum şi percepţiile asupra mediului politic, institutional şi social. Indicatorul clasifică țările pe o scară de la 0 (cel mai mare risc ) la 100 (cel mai mic risc ).

În contextul în care pandemia de coronavirus a împins economia mondială în cea mai adâncă recesiune de la al doilea război mondial, cele două companii au identificat care ţări ar avea cel mai mare grad de risc de escaladare al nemulţumirii sociale.

Indicatorul de risc social. Clasamentul din 2020

Danemarca, Finlanda și Suedia sunt primele trei țări în clasmentul IRS 2020 și prezintă cele mai mici niveluri de risc social. Germania se află pe locul 5, iar Franța pe locul 9.

România se află la mijlocul clasamentului, pe poziția 55, scăzând cu patru locuri din 2015.

Nigeria, Venezuela și Angola sunt cele mai expuse riscului de tulburări sociale. Venezuela și Angola au cunoscut, de asemenea, unele dintre cele mai mari deteriorări din ultimii cinci ani.

Indicatorul de risc social.  Economiile mondiale avansate

Economiile avansate sunt, în general, mai puțin vulnerabile la tulburările sociale decât piețele emergente, cu Grecia (locul 35) și Italia (30) pe locurile cele mai scăzute în rândul tuturor economiilor avansate.

Slovenia (locul 15), Estonia (17) și Qatar (21) sunt piețe emergente cel mai bine clasate.

„Dacă privim în funcție de regiuni pentru a analiza piețele emergente, economiile din Europa Emergentă sunt plasate cel mai bine cam în mijlocul clasamentului  în timp ce Africa și America Latină prezintă cel mai mare risc de tulburări sociale în viitorul apropiat”, conform studiului.

Riscuri sociale în creştere

Riscurile sociale și politice erau deja în creștere într-un număr de țări și regiuni cu ceva timp înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19. În anumite cazuri, acest lucru nu era surprinzător. În Venezuela, de exemplu, gestionarea politică și economică defectuoasă pe termen lung degenerase în proteste anti-guvernamentale de masă de ani de zile.

De asemenea, Iran experimentase proteste anti-regim. Iar în Argentina, o criză clasică pentru o țară emergentă (EM) a condus rapid la o accelerare dureroasă a dezechilibrelor macroeconomice, agravând deja dificilul context social.

Cu toate acestea, valul puternic și de durată al demonstrațiilor anti-guvernamentale din Hong Kong, Liban și de-a lungul Americii Latine (mai ales în Ecuador, Chile, Bolivia și Columbia) în a doua parte a lui 2019 a fost rapid și neașteptat. În special intensitatea tulburărilor din țări emergente cu un nivel ridicat al veniturilor precum Chile și Hong Kong a surprins piețele.

Indicatorul de risc social. Proteste

Mai mult, protestele anti-guvernamentale par să fi crescut ca intensitate în țările avansate. Mișcarea Vestelor Galbene orientată împotriva austerității fiscale în Franța și începută spre sfârșitul anului 2018 a atras multă atenție și a generat copii și în multe alte țări. Per ansamblu, aceasta demonstrează că nu doar nivelul general de dezvoltare economică a unei țări dar și distribuția veniturilor, schimbările în nivelul de protecție socială, cât și percepțiile subiective asupra guvernelor și instituțiilor locale joacă un rol în legătură cu riscul social.

Mare parte din mișcările de protest au continuat la începutul anului 2020 până la apariția pandemiei de Covid-19. Măsurile stricte de izolare, în mare parte, au pus capăt protestelor. Însă, pe măsură ce a început etapa a doua a crizei Covid-19 – deschiderea graduală a economiilor naționale- există o probabilitate semnificativă ca protestele atât din țările emergente (EM) cât și în țările avansate (AE) să apară din nou.

Indicatorul de risc social. Tulburările sociale ar putea să se agraveze

„Nemulțumirile și tulburările sociale ar putea să se agraveze și ar putea, de asemenea, să se răspândească spre alte țări care de altfel au fost caracterizate de un calm politic în ultimii ani, ca rezultat al impactului crizei Covid-19. Persoane care în prima fază a crizei au acordat guvernelor un vot de încredere (în instituirea carantinei totale sau parțiale pentru a încetini curba infectărilor) ar putea acum deveni nesatisfăcuți de răspunsul autorităților sau de ritmul ieșirii din izolare pe măsură ce dificultățile economice cresc”, conform sursei citate.

.

.

Indicatorul de risc social. Noi factori agravanţi

Factorii care ar putea să se adauge la riscurile sociale deja existente sunt:

• o stare generală slabă a sistemului de sănătate
• creșterea șomajului și a sărăciei
• creșterea prețurilor (mai ales pentru produsele alimentare)
• un răspuns guvernamental anemic în fața crizei cauzat de greșeli de administrare sau de lipsa resurselor fiscale

În cursul lunii mai au avut deja loc proteste și demonstrații în diverse țări împotriva răspunsurilor date de guverne față de pandemie. Acestea au atras opoziția celor care consideră măsurile de carantină ca fiind justificate. Pentru moment, aceste proteste par în mare parte să reprezinte „zgomot social” mai degrabă decât frământări sociale severe. Cu toate acestea, nu poate fi ignorată posibilitatea ca acest zgomot să se dezvolte în proteste mai serioase și mai de durată sau să apară în țări caracterizate de calm până acum.

Indicatorul de risc social. Economiile avansate

Toate piețele cu economii avansate sunt clasate printre cele mai bune 35 din cele 102 economii analizate. Danemarca conduce grupul cu un scor IRS de 82,5 din maxim 100, urmată de vecinii nordici, Finlanda și Suedia. Germania este pe locul cinci (cu un IRS de 76,5) și Franța a noua (74,2).

La polul opus al grupului de piețe cu economii avansate, Grecia este plasată pe locul 35, prezentând astfel cea mai mare vulnerabilitate la tulburările sociale în rândul piețelor cu economii avansate.

Statele Unite se află pe locul 23 cu un IRS de 66,4.

„Odată cu măsurile de izolare, mișcările sociale s-au diminuat, în ciuda faptului că am observat „zgomot social” în mai multe țări. Dar, în opinia noastră, epidemia Covid-19 a sporit inegalitatea socială. Impactul financiar este negativ pentru multe gospodării și întreprinderi din întreaga lume, ceea ce ar putea duce la un nou val de nemulțumire socială. Prin urmare, ne putem teme de o consolidare semnificativă a riscului social în multe țări în acest an.”, analizează Ana Boata, Head of Macroeconomic Research Euler Hermes

Indicatorul de risc social. Piețele emergente

Piețele emergente sunt, în general, mai vulnerabile la tulburările sociale sistemice decât economiile avansate. Cu toate acestea, există unele țări din Europa de Est și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), unde riscul este comparativ mai scăzut față de media statelor cu economii avansate. În ceea ce privește piețele emergente, există o mare disparitate regională de risc social sistemic.

Pe plan regional, riscul social este în general relativ scăzut în Europa emergentă. 12 din 18 țări au un IRS peste 50, iar nouă dintre ele sunt chiar peste 60, plasându-le la niveluri similare cu multe piețe cu economii avansate. Aceste nouă țări sunt toate state membre UE:

• Slovenia
• Estonia
• Cehia
• Croația
• Slovacia
• Polonia
• Lituania
• Letonia
• Ungaria

Acest lucru reflectă faptul că aderarea la UE necesită o îmbunătățire substanțială a cadrelor politice și instituționale. Cu toate acestea, evaluarea indică și faptul că Ungaria și Polonia au cunoscut o ușoară creștere a riscului social în ultimii cinci ani.

Indicatorul de risc social. România

O țară UE, România, are un IRS ușor sub 50, împreună cu Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Kazahstan și Rusia.

Țara cea mai vulnerabilă la tulburările sociale din regiune este Turcia, cu un IRS de doar 38,8 și poziția 87 în 2020, prezentând o deteriorare accentuată cu -5,2 puncte din 2015 și indicând acum o distanță clară de restul regiunii. Factorii cei mai slabi care contribuie la IRS-ul Turciei sunt:

• deprecierea valutară continuă, care crește costurile bunurilor de consum importate
• o participare scăzută a forței de muncă (53% din populația activă)
• instabilitatea politică
• inegalitatea veniturilor

„În prezent, România se poziționează în a doua parte a clasamentului, pe poziția 55, înregistrând o scădere de patru locuri față de anul 2015. Privind retrospectiv la acel moment, România ar fi ocupat ultima poziție a clasamentului, respectiv locul 51 al primei secțiuni, loc ocupat acum de Ucraina. Protestele de stradă din 2017-2018, instabilitatea politică din ultimii ani și aria largă a factorilor incluși în calcularea indicatorilor, dar și tendința de deteriorare a acestora, au contribuit la atribuirea unor calificative defavorabile pentru factorii cu tentă politică și socială. În contextual pandemiei actuale, clasamentul poate suferi schimbări majore. Totul depinde de felul în care va răspunde atât economia locală cât și societatea în ansamblul ei la noile încercări generate de actuala criză.”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

Citeşte şi Creştere economică România 2020. Anunţul făcut de INS