Industria jocurilor pe dispozitive mobile este în plină ascensiune, în condiţiile în care pentru 57% dintre deţinătorii de dispozitive mobile, jocul pe mobil este a doua cea mai populară activitate după utilizarea social media, potrivit Verto Analytics. La nivel global aceasta este industria cu o creştere anuală de 19%, o cifră de afaceri de 42 miliarde euro şi 42% din piaţa globală de gaming.
„Să faci business fără advertising este ca şi cum ai face cu ochiul cuiva în întuneric. Tu ştii ceea ce faci dar nimeni altcineva nu ştie.” Aşa sună o binecunoscută vorbă în advertising. Această zicală este cu atât mai relevantă pentru industria de gaming. Un joc bine făcut fără advertising este încercarea de a cuceri o audienţă care nici nu ştie că exişti. La fel şi un advertising care omite mediul de propagare al mesajului oferit de jocuri. Dar să aprindem lumina!”, a spus Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente.
Popularitatea jocurilor avansează corelat cu volumul smartphone-urilor şi tabletelor vândute. În plus, prin intermediul acestor dispozitive mobile contactul cu consumatorul este cvasi-permanent.
Timpul alocat utilizării dispozitivelor inteligente este distribuit între funcţionalităţi de bază cum sunt voce şi mesaj, reţele sociale şi navigare online. Prin urmare, comportamentul de consum al jocurilor pe mobil devine intermitent. În aceste condiţii lupta pentru câştigarea atenţiei, testării unui joc, retenției şi conversiei în bani a comportamentului consumatorului de jocuri este intensă.
Cele mai cunoscute 3 modele de monetizare ale jocurilor pe mobil sunt:
- Vânzare directă/premium, cu plata la descărcarea jocului
- Freemium, caracteristici de bază ale jocului gratuite şi acces la funcţionalităţi avansate contra-cost
- Free-to-play, monetizare hibridă din ads şi funcţionalităţi în cadrul jocului
Întrucât free-to-play este cea mai des utilizată metodă de monetizare, Delta DNA a realizat la nivel global un studiu despre in-game advertising în cadrul jocurilor mobile cu monetizare free-to-play (FTP).
Dacă în anul 2015, 54% dintre respondenţi spuneau că au abordarea optimă a advertising-ului pentru promovarea jocurilor şi 38% din venituri proveneau din advertising, anul trecut numai 48% din respondenţi cred că au abordarea optimă iar cota de venit din advertising a scăzut la 34%.
Singura abordare de promovare in-game care a înregistrat o creştere de la 36% la 42% este un singur ad sau cât mai puţine per sesiunea de joc.
Abordarea advertising-ului în funcţie de canalul de promovare a înregistrat o surprinzătoare scădere de la 36% la 23%, posibil din cauza dificultăţii sau ineficienţei de cost.
Totodată, în mod surprinzător doar 14% dintre respondenţi consideră rata de abandon (churn rate) una dintre provocările cele mai mari datorate advertising-ului în cadrul jocului (in-game advertising), în timp ce 36% consideră engagementul şi 29% distracţia ca fiind cele mai mari provocări.