O analiză amănunțită realizată de KeysFin arată că în momentul de față sectorul economic al României se confruntă cu mari probleme privind intrarea în insolvență a tot mai multe firme. Îngrijorător este faptul că firmele care recurg la această soluție au afaceri de peste un milion de euro.

Deși dacă privim statisticile făcute în ultima perioadă problema insolvenței pare să nu fie atât de mare, în realitate, cifrele ascund o situație alarmantă. Comparativ cu țările din jur în România se înregistrează de patru ori mai multe firme care intră în incapacitate de plată.

În primele șase luni ale acestui an au intrat în insolvență peste 4700 de societăți, un număr în scădere cu 55,98 la sută comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor făcute publice de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

La nivelul municipiului București a fost înregistrat cel mai mare număr de firme intrate în insolvență, 1076 mai exact. Totuși, acest număr se află în scădere cu 50,74 la sută în primele șase luni din 2015 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2014.

Următoarele poziții sunt ocupate de județul Bihor, cu 303 firme insolvente, Timiș, cu 284 de companii și Maramureș cu 276, practic singurul județ unde număr de insolvențe a crescut față de anul trecut.

.

.

Potrivit statisticii ca și risc cele mai nesigure județe pentru firmele românești sunt: Călărași, Harghita, Bistrița Năsăud, Botoșani, Sălaj și Teleorman.

„Scăderea incidenţei procedurilor de insolvenţă se înregistrează, într-adevăr, în rândul societăţilor comerciale cu o cifră de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depăşeşte 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeaşi perioada a anului anterior (170 de societăţi)”, a declarat avocatul de business Diana Deleanu, din cadrul Rovigo.

Unul dintre motivele principale pentru care firmele românești ajung în incapacitate de plată este neasigurarea unui cash-flow stabil.

„Dacă IMM-urile au ajuns în insolvenţă în perioada 2010-2014, în principal din imposibilitatea de a-şi asigura cash-flow-ul, societăţile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadenţări ale creditelor, perioade de graţie sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeaşi perioadă. De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest „air-bag” financiar ar putea să îşi diminueze efectul”, a adăugat Diana Deleanu.