Lucrurile din jurul nostru vor deveni din ce în ce mai inteligente, făcându-ne viaţa mai ușoară. Lucrurile care ne înconjoară vor putea face, singure, mult mai multe lucruri decât fac la ora actuală. Deşi avem impresia că lucrurile din casa noastră nu sunt aşa de inteligente, situaţia nu este deloc aşa. În plus, în viitorul apropiat mediul în care vom trăi se va schimba drastic. Acum, avem posibilitatea de a ne programa anumite electrocasnice să ne facă singure anumite lucruri, de exemplu maşina de spălat care face singură toată treaba sau espressor-ul care începe să ne prepare cafea cu 10 minute înainte de a ne trezi, iar în viitor acestea vor ajunge să înveţe obiceiurile nostre de consum, făcându-ne viaţa mult mai simplă şi reducând risipa.

Vom ajunge să transmitem un mesaj aspiratorului, folosind internetul de pe telefonul mobil, să facă singur curățenie, cu o oră înainte de a ajunge acasă sau, de ce nu, vom putea fi anunţaţi de frigider când nu mai avem lapte sau că am mâncat mai mult.

Se va merge chiar mai departe. Frigiderul nu ne va mai anunţa că nu mai avem mâncare, ci trimite un mesaj către un anumit magazin ales de noi, care ne va trimite acasă coşul de cumpărături. Maşina ne va opri, singură, din proprie iniţiativă, la benzinărie când nu mai avem benzină, iar telefonul nostru va chema o ambulanţă în momentul în care ne simţim rău. În plus, centrala şi caloriferele din casa noastră vor începe să înveţe obiceiurile nostre şi vor da mai multă căldură dimineaţa, înainte să ne dăm jos din pat, sau înainte de a ajunge acasă de la muncă.

Cea mai mare schimbare de la revoluţia industrială

Vom trăi într-o lume în care nu doar electrocasnicele, ci toate obiectele din jurul nostru vor fi conectate între ele, şi bineînţeles noi le vom controla, cu ajutorul internetului. Aceasta ar fi o definiţie mai puţin tehnică a aşa-numitului concept Internet of Things, care conform specialiştilor va aduce cea mai mare schimbare de la revoluţia industrială.

De fapt, întregul stil de viaţă ni se va modifica: vom putea aloca mai mult timp pentru lucrurile care chiar contează şi vom reduce risipa, în special, de alimente şi energie.

Conceptul care stă în spatele Internet of Things nu este unul nou. Totul a început în anii ’90, fiind de fapt titlul unei prezentări susţinute de directorul executiv al Procter & Gamble. „Astăzi, calculatoarele – şi mai târziu internetul – sunt total dependente de informaţiile oferite de oameni. Problema este că oamenii au atenţie, timp şi memorie limitată”, spunea acesta în prezentarea sa, explicând că dacă am avea computere care să ştie tot ce avem nevoie, viaţa ar fi mai puţin aglomerată, iar risipa s-ar reduce.

Miliarde de dispozitive vor fi conectate între ele

Deşi ni se pare un concept rupt parcă dintr-un film SF, este mai aproape decât ne imaginăm. Estimările arată că în anul 2020, la nivel mondial, peste 50 miliarde de dispozitive şi alte produse sau lucruri vor fi conectate. Acest lucru înseamnă că fiecare persoană va avea peste şapte produse care vor fi conectate între ele, cu ajutorul internetului.

Şi la ora actuală există o mulţime de dispozitive care comunică între ele, cu ajutorul internetului. Cele mai multe se regăsesc în Coreea de Sud (cu 37,9 dispozitive conectate la 100 de locuitori). Această ţară este urmată de Danemarca (32,7) , Elveţia (29), Statele Unite (24,9) şi Olanda (24), conform raportului OECD – „Economia Digitală”.

Clasamentul este dominat de ţările europene, următoarele poziţii din top fiind ocupate de Germania, Suedia, Spania, Franţa, Portugalia, Belgia şi Marea Britanie.

Un alt studiu, realizat de compania de cercetare Pew Research, arată că majoritatea specialiştilor în tehnologie (83%) sunt de acord cu faptul că Internet of Things va fi adoptat, la scară largă, în următorii 10 ani.

Aplicaţii şi sisteme lansate recent

O serie de companii deja au început să utilizeze, prin produsele lansate, conceptul de Internet de Things.

De curând, compania Belkin a lansat un nou espressor de cafea –  Mr Coffee 10 – care utilizează platforma companiei pentru case inteligente WeMo şi care ne permite să dăm o comandă de o cafea cu ajutorul telefonului şi să vedem care este stadiul preparării.

.

.

O altă companiei, Kinsa, a dezvoltat un termometru inteligent care poate „vorbi” cu noi, prin intermediul smartphone-ului nostru. Dispozitivul ne ia temperatura, ne întreabă alte simptome şi ne spune de ce afecţiune am putea suferi. De asemenea, termometrul ne indică dacă este sau nu cazul să mergem de urgenţă la medic.

Guvernul din Marea Britanie a alocat în acest an fonduri de 40 milioane de lire sterline pentru proiecte care au la bază conceptul Internet of Things, în special în domeniul sănătăţii şi al transportului urban. George Osborne, ministrul de Finanţe al acestei ţări, crede că Internet of Things reprezintă noul nivel al revoluţiei informaţiei.

De asemenea, Philips a creat un bec deştept care se poate conecta la telefon, iar noi putem alege culoarea şi intensitatea luminii, iar o companie de securitate a lansat „Canary Tower”, un sistem complex de securitate cu ajutorul căruia putem monitoriza întreaga casă cu ajutorul telefonului: putem vedea pe camera video ce se întâmplă când nu suntem acasă, putem asculta ce se vorbeşte şi poate detecta şi transmite un mesaj atunci când este detectată o mişcare. De asemenea, sistemul ne arată ce temperatură este în casa noastră, nivelul de umiditate şi calitatea aerului.

Şi persoanele cu probleme cardiace au, la ora actuală, la dispoziţie o aplicaţie care monitorizează ritmul cardiac, iar în momentul în care apar bătăi anormale ale inimii anunţă ambulanţa, transmiţând prin coordonate GPS şi locul în care se aflau în acel moment, precum şi alte date medicale care pot fi de folos medicilor (precum pulsul, temperatura, etc).

Principalele critici aduse Internet of Things

În timp ce majoritatea persoanelor din domeniul IT sunt total de acord cu acest concept, considerând că este un pas înainte pentru o viaţă mai ușoară, există şi o serie de critici venite din partea societăţii.

Un profesor din Olanda spune că tehnologia ne influenţează deja prea mult modul în care luăm deciziile, intimitatea sau autonomia. El atrage atenţia că Internet of Things ne va încălca şi mai mult dreptul la intimitate şi că anumite firme vor profita de aceste date, care vor fi generate de dispozitive, pentru a se promova.

În plus, alte persoane consideră că deja se ajunge în situaţia în care oamenii nu mai sunt cei care iau deciziile care le influenţează modul de viaţă, ci nişte dispozitive electronice, şi că informaţiile pe care anumite obiecte le vor deţine vor ajunge în mâna unor corporaţii care vor profita de ele.

Alte critici aduse au în vedere problemele de securitate şi posibilitatea ca hackerii să spargă aceste sisteme conectate între ele, ajungând astfel să deţină date importante pe care le vor putea utiliza pentru a comite nu doar infracţiuni cibernetice, ci infracţiuni fizice, de la furturi, spionaj, la atacuri. Un studiu arată că o mare parte dintre oameni consideră (39%) că singuranţa reţelelor este principala problemă care va sta în calea dezvoltării şi adoptării la scară largă a Internet of Things.